Clopotelul suna in van. "Eva este tot timpul in casa, dar nu raspunde", susotesc vecinii. Micul bloc datand din anii '50, inconjurat de eucalipti, din strada Spino�sa, in centrul Tel-Aviv-ului, pare gol. De 30 de ani, in spatele obloanelor inchise ale apartamentului aflat la parter, se ascund ultimele secrete ale lui Franz Kafka. Scrisori, carti postale, adnotari, diferite scrieri. Este vorba de memoriile marelui scriitor pastrate de amicul sau Max Brod, chiar impotriva vointei protagonistului, care, intr-o epistola din 1922, l-a rugat sa arda tot. La moartea lui Brod, pretioasele cutii a trecut in mainile secretarei si amantei sale, Esther Hoffe, care a refuzat cu incapatanare orice intalnire cu istoricii. Acum, cand ea nu mai este in viata - a murit in urma cu cateva saptamani la varsta de 101 ani - cele doua fiice, Eva si Ruth, ar putea deschide casa Istoriei, noteaza La Stampa. "Este o situatie kafkiana", afirma pentru cotidianul "Haaretz", Nurit Peghi, cercetatoare la Universitatea din Haifa care se ocupa de opera lui Max Brod. Password-ul pentru lecturarea cartilor "Castelul" si "Metamorfoza" se afla dincolo de usa casei. Este suficient sa cunosti cuvantul magic ce invinge rezistenta veche precum tezaurul.

		Max Brod

Franz Kafka a murit la Kierling, in 1924, ducand cu sine in mormant mii de pagini nepublicate. Prietenul si conationalul sau, Max Brod, a salvat cateva, iar in 1939, fugind de nemti, le-a dus cu el la Tel Aviv. In Israel, Brod publica prima editie a operelor complete ale lui Kafka, iar in casa pastreaza mult mai mult, un tezaur de idei si cuvinte care la moartea sa, in 1968, ii revine drept mostenire amantei sale, Esther Hoffe. Ani de zile femeia ramane insensibila la cererile intelectualilor. "A vandut manuscrisul <<Procesului>> contra 2 milioane de dolari, o suma exorbitanta", povesteste Zohar Meor, profesor de istorie la Universitatea din Tel-Aviv. Academiilor nu le-a oferit nimic. Mai bine ca paginile acestea sa fie stricate de caini si pisici, judecand dupa plangerea vecinilor alarmati de mirosul de animale ce emana din locuinta acestora. Toate acestea se intamplau in urma cu mai putin de un an. Esther nu mai este, dar fiica sa Eva ar avea datoria sa-l redea lumii pe Kafka, conchide autorul articolului. O viata tumultuoasa Franz Kafka s-a nascut la Praga, pe atunci capitala Regatului Boemiei, care facea parte din Im�periul Austro-Ungar, intr-o fa�milie evreiasca, fiu al comer�cian�tului Hermann Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Lowy. Limba ma�terna a lui Kafka, in care a si scris mai tarziu, a fost germana, in acel timp limba oficiala a tarii si vorbita in particular de peste ze�ce la suta din populatia orasului Praga. Dupa absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, si-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si ulterior ca avocat la compania de asigurari Assicurazioni Generali (1908-1922). A parasit arareori Praga, a calatorit in Italia, Germania, Austria si a vizitat orasul Arad, traind intr-un "cerc stramt" pana spre sfarsitul vietii. In 1909, Kafka a debutat literar cu primele schite de proza publicate in revista literara Hyperion, care aparea la Munchen. A intretinut o corespondenta asidua, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer si apoi si cu Milena Jesenska, o cunoscuta scriitoare ceha, care i-a tradus in limba ceha cateva po�vestiri. Scriitorul a lasat si un jurnal intim, atipic si greu de clasificat. Initial, Kafka a suferit de o depresie cronica, fapt demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise parintilor, surorii sale Ottla si prie���tenului sau Max Brod. A in��cercat sa se vindece de depresie recurgand la solutia medicinii naturiste. Imbolnavindu-se de tuberculoza, in anul 1917, pe fundalul unui re�gim vegetarian, care includea si lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat intr-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii i s-a agravat si, incepand din 1922 nu a mai putut lucra. A mai incercat si un nou tratament in sanatoriul din Kierling, langa Viena, insa acesta nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 in bratele prietenului sau, doctorul Robert Klopstock, si ale ultimei sale iubite, Dora Dymant. Post-mortem, opera sa literara a fost publicata de poetul Max Brod, prietenul si legatarul sau testamentar, cel ce nu a dus la indeplinire rugamintea lui Kafka sa arda manuscrisele.

Mona BICA