Summitul G8, al celor mai puternic industrializate opt state din lume, a inceput ieri la Tokayo, pe insula Hokkaido, in Japonia. Scumpirea petrolului, criza alimentara, incalzirea climatica si dosarul nuclear nord-coreean domina agenda reuniunii la care presedintele american George W Bush participa pentru ultima data ca lider al SUA, iar omologul sau rus, Dmitri Medvedev, spune pentru prima oara "prezent". Pentru comentatori, liderii "clubului" celor mai puternice state din lume, in frunte cu Bush, nu sunt prea populari pe plan intern, bucurandu-se de o credibilitate foarte redusa. Japonia a decis sa invite in acest an si reprezentanti ai Chinei, Coreei de Sud, Indoneziei, Indiei si Braziliei, state ale caror economii se afla in ascensiune. Ca de fiecare data la summiturile G8, si acum reuniunea din Japonia a fost intampinata de proteste anti-mondializare. Discutiile de la acest summit se anunta destul de dificile, fara prea multe decizii spectaculoase, desi subiectele aflate pe masa liderilor G8 sunt extrem de delicate. Deocamdata, se stie ca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, va propune statelor membre UE crearea unui fond de un miliard de euro pentru sprijinirea sectorului agricol in statele in curs de dezvoltare. Anul trecut, summitul G8 desfasurat in Germania se incheia cu declaratia optimista conform careia "economia mondiala merge bine", pentru ca intre timp lucrurile sa se inrautateasca. Statele Unite se afla in pragul recesiunii, pretul barilului de petrol s-a dublat, iar costurile alimentelor au luat-o razna peste tot in lume. Invitarea, in acest an, a Chinei, Indiei si Braziliei i-a determinat pe analisti sa ironizeze titulatura reuniunii, care, in opinia lor, ar putea sa isi schimbe numele in summitul G9 sau chiar G12. In plus, liderii prezenti la summit au pe plan intern probleme destul de serioase. Daca presedintele Bush isi incheie mandatul cu ceea ce multi nu se tem sa numeasca "un esec", premierul italian Silvio Berlusconi, aflat la inceput de mandat, pare urmarit pana si in Japonia de polemica pe marginea hartuirii telefonice a femeilor ministru din cabinetul sau, iar presedintele francez Nicolas Sarkozy este acuzat ca, de la venirea la Elysee, a reusit doar cucerirea Carlei Bruni. Botezul lui Medvedev Presedintele rus Dmitri Medvedev a avut ieri o intrevedere de 50 de minute cu omologul sau american, timp in care, din nou, au rabufnit divergentele de opinii in privinta scutului antiracheta si a extinderii NATO. Medvedev, care continua politica inflexibila a lui Vladimir Putin in privinta proiectului american din Europa, a calificat drept inacceptabila amplasarea elemen�telor scutului antiracheta in Lituania, in apropiere de enclava rusa Kaliningrad. Analistii considera ca Rusia ar putea da Ok-ul ca Gazprom sa intre pe piata europeana a petrolului daca SUA nu vor mai insista pe ideea amplasarii scutului antiracheta in Europa. Intrebat despre relatiile sale cu noul presedinte rus, liderul de la Casa Alba a apreciat insa ca Medvedev este "un tip inteligent", care "cand spune ceva, chiar gandeste acel lucru". Presedintele rus a facut cunostinta si cu Nicolas Sarkozy, cei doi exprimandu-si speranta ca discutiile dintre Rusia si UE vor avea ca rezultat rapid un acord de parteneriat. Presedintele francez a fost tinta criticilor pentru ca, desi in timpul campaniei electorale a avut o atitudine ferma fata de Moscova, dupa venirea la Elysee si-a indulcit tonul. O alta intalnire asteptata a fost cea a lui Medvedev cu premierul britanic Gordon Brown, in contextul relatiilor extrem de tensionate dintre Moscova si Londra, dupa asasinarea, in 2006, a ex-spionului rus Alexandr Litvinenko. In paralel, ieri, cunoscutii militanti rusi pentru drepturile omului - disidentul sovietic Vladimir Bukovski si Elena Bonner, vaduva celebrului savant atomist Andrei Saharov, au facut apel catre candidatii la alegerile prezidentiale din SUA - democratul Barack Obama si republicanul John McCain - sa faca eforturi pentru excluderea Rusiei din G8. (L.P)