Criza de terenuri din Bucuresti i-a determinat pe marii dezvoltatori imobiliari sa puna ochii pe fabuloasa zestre a monumentelor de arhitectura industriala clasate chiar in Lista Monumentelor Istorice. Numai cele 24 de monu�mente de arhitectura industriala din Bucuresti, patru de grupa valorica A, restul de grupa valorica B, au o valoare pe piata terenurilor de aproximativ patru miliarde de euro. Pusi la adapost de prevederile legale in vigoare care incrimineaza doar fapta distrugerii monumen�telor istorice si nu degradarea lor, atat pro�prietarii monumentelor industriale de patrimoniu, cat si dezvoltatorii imobiliari pun umarul la deteriorarea fortata a cladirilor industriale clasate. Singura solutie eficienta pentru oprirea acestei catastrofe este ca Primaria Capitalei, Con�siliile Locale ale sectoarelor, ori Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) sa uzeze de prevederile Legii exproprierii pentru cauza de utilitate publica. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica i-ar putea despagubi si pe pro�prietarii de drept ai construc�tiilor industriale de patrimoniu si, cel mai important, ar putea integra aceste cladiri in cadrul unui circuit cultural public. Am putea avea, astfel, ateliere pentru artisti, spatii necoventionale pentru artele spectacolului, librarii si mall-uri culturale. Nu birouri si cartiere rezidentiale. Ancheta la Moara lui Assan

		Fabrica de vopsele

Politia de Patrimoniu din cadrul Ministerului de Interne desfasoara in prezent o ancheta privind incendiul de la Moara lui Assan. Politistii au fost sesizati oficial de MCC si Directia de Cultura Bucuresti in urma distrugerii acestei cladiri de patrimoniu. Inca nu se cunosc rezultatele oficiale ale investigatiei, dar, sustin specialistii de la Institutul National al Monu�mentelor Istorice (INMI), este evident ca in cazul Morii lui Assan, datata 1853, este vorba de o mana criminala. Nu este deloc exclus ca, in viitor, pe locul Morii lui Assan sa apara un ansamblu rezidential. La fel se poate intampla si in cazul altor monumente. Degradarea tot mai accentuata a acestor obiective istorice e, astfel, in interesul uriasului profit pe care il pot avea atat proprietarii cladirilor industriale de patrimoniu, cat si dezvoltatorii imobiliari din Bucuresti, printre ei cateva companii internationale din Israel, Franta, Grecia si Austria.

		Fabrica Republica

Zone de contraventii Directorul Directiei Cultura a Municipiului Bucuresti, Stefan Damian, e circumspect in ceea ce priveste eficienta anchetelor penale in cazul obiectivelor de patrimoniu cultural national. "De obicei, ele se finalizeaza cu neinceperea urmaririi penale", sustine Damian. In viziunea sa, o metoda mai eficienta pentru protejarea cladirilor industriale de patrimoniu ar fi instituirea unei "zone de contraventii" atat pentru proprietarii care nu asigura conservarea monumentelor, cat si pentru cei care atenteaza la securitatea lor. Vanatoare de cladiri Vanarea cladirilor de patrimoniu din Capitala de catre marii investitori imobiliari este confirmata chiar de catre directorul INMI, Dan Lungu. "Nu este vorba numai de patrimoniul industrial clasat, este vorba de presiunea la care este supus tot patrimoniul imobil din Bucuresti. Amenintat este mai ales cel industrial, pentru ca ocupa suprafete mari, de regula in zone ultracentrale, ceea ce atrage pe marii investitori", sus�tine Dan Lungu. Interesant este ca cele mai multe monumente industriale de arhitectura distruse in ultimii ani se afla in Sectorul 2. Asta intrucat, potrivit arhitectei Irina Iamandescu, initiatoarea unor programe pentru salvarea monumentelor industriale de arhitectura, nu au fost clasate la timp.

		Autogara Filaret

Printre monumentele distruse se numara, pe langa Moara lui Assan, si Moara Dam�bovita sau Moara Solaris. Exista si monumete istorice care au fost transformate in fel de fel de afaceri chiar de catre proprietari. Este vorba despre Vama An�trepozite, unde s-au facut birouri, depourile de tramvai unde se afla acum librariile Carturesti sau Fabrica de Glucoza, care a fost transformata in hotel. "Principala problema a acestei categorii de patrimoniu sta in posibilitatea de refunctionalizare a acestor cladiri, operatiune care nu este usoara. Mai exista o alta problema legata de patrimoniul mobil care exista in aceste foste fabrici, care de regula ar trebui sa fie clasat si introdus in circuitul patrimoniului cultural mobil, sau sa existe obligatia ca la preluarea fabricii sa se infiinteze un mic muzeu cu instalatiile tehnice existente, care adauga plus valoare si traditie companiei respective", a declarat Dan Lungu. Pot fi salvate prin expropriere Una dintre solutiile pentru salvarea monumentelor de acest gen este ca administratiile publice din Bucuresti si MCC sa uzeze de Legea expropierii pentru cauza de utilitate publica si, astfel, sa fie redate circuitului cultural cladiri de patrimoniu national.

		Fabrica Luther

In acest mod, proprietarii de drept ai constructiilor in�dustriale de patrimoniu ar putea fi despagubiti, iar, cel mai important, cladirile s-ar putea integra in cadrul unui circuit cultural public. Un exemplu in acest sens e cel al Primariei Bonn care a expropriat un mo�nument de arhitectura industriala, o fosta fabrica de paine, pe care a dat-o unui grup de or�ganizatii non-guvernamentale cu scopul de a crea un centru cultural, Kulturzentrum Brotfabrik. Este insa putin probabil sa se intample asa ceva si in Bucuresti. De-a lungul timpului, Primaria Capitalei a aratat un dispret total fata de monumentele si cladirile istorice aflate in pericol. Spre exemplu, fostul edil Adriean Videanu a fost neinteresat sa afle solutiile studentilor si profesorilor de la Universitatea Nationala de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti, in frunte cu rectorul prof.dr.arh. Stefan Scafa - Udriste. Desi, atat el, cat si subordonatii sai, au fost invitati de mai multe ori sa vada proiectele de reconversie si de restaurare. Proiecte care au castigat chiar si premii internationale de arhitectura. Lista monumentelor ZIUA a intrat in posesia listei Monumentelor de arhitectura industriala din Bucuresti. Cateva dintre ele se afla in atentia marilor dezvoltatori imobiliari. Astfel, in categoria A, sunt patru constructii de patrimoniu: Halele Uzinei Malaxa (fosta si "23 august"), construite in 1933, Fabrica de tevi "Republica" (1936-1938), Gara Filaret (1869), Moara lui Assan. In categoria B sunt 20 de obiective, printre care fosta Fabrica de Vopsele, fosta Sectie Amidon "Fulgeru" Bragadiru, Podul Baneasa, Intreprinderea de matase "Select", Fabrica de tesaturi "7 noiembrie", Fabrica de tigarete "Belvedere", Tipografia "Cartea Romaneasca", Fabrica de bere "Luther", Uzina electrica Filaret, Fabrica de bere "Bra�gadiru", Sucursala Ford.

Pagina realizata de Dan Mircea CIPARIU