Curtea Internationala de la Haga trebuie sa atribuie importantele rezerve energetice din platoul continental al Marii Negre pe fondul intensificarii procesului de concesionare de catre Kiev a drepturilor de exploatare a zacamintelor. Argumentele geopolitice ucrainene nu sunt luate in considerare de catre instanta internationala in procesul de delimitare a platoului continental. Procesul de la Haga are o evidenta miza strategica, resursele de hidrocarburi din zona aflata in litigiu fiind cifrate, conform expertilor consultati de ZIUA, la cca. o suta de miliarde de metri cubi de gaz natural si cca. zece milioane de tone de petrol. Partile implicate, Romania si respectiv Ucraina, sunt obligate sa nu exploateze comercial resursele din zona in disputa, aceasta conduita fiind prescrisa in Acordul Conex prin schimb de scrisori la Tratatul politic din 1997, fiind permisa doar efectuarea de activitati de explorare. Zona aflata in disputa a fost explorata intens de Romania inca din anii 1970-1980, dar si in ultimii zece ani. La randul ei, fosta republica sovietica si-a intensificat actiunile de explorare in ultimii ani, o sonda de foraj de explorare descoperind in 2001, conform presei ucrainene, la sud de Insula Serpilor, un important zacamant cu zeci de miliarde de metri cubi de gaz natural si cca. zece milioane de tone de petrol. Resursele nu conteaza Potrivit expertilor consultati de ZIUA, in cadrul metodei de delimitare maritima pe care o foloseste CIJ, o metoda con�solidata in jurisprudenta sa prin solutionarea numeroaselor cazuri de delimitare maritima care i-au fost supuse spre rezolvare, considerentele de ordin economic nu joaca nici un rol. Astfel, aceasta metoda este una de tip obiectiv, matematic-geometric, care pleaca de la contextul geografic dat al regiunii unde are loc delimitarea. In algoritmul acestei metode, prezenta unor structuri geologice cu hidrocarburi in zona de delimitare sau faptul ca una dintre parti a acordat anterior concesiuni petroliere in zona sau in proximitatea ei nu joaca absolut niciun rol in delimitare. Totodata, nici con�siderentele de ordin geopolitic nu sunt examinate, spre exemplu, faptul dependentei, intr-o masura mai mare sau mai mica a partilor de importurile rusesti de gaz natural nu reprezinta un argument care sa poata fi invocat cu succes in proces. Situatia procesului Diferendul dintre Romania si Ucraina pe care trebuie sa-l solutioneze Curtea Interna�tio�nala de Justitie de la Haga se refera exclusiv la delimi�tarea platoului continental si a zonelor economice ex�clu�sive ale celor doua parti din partea de nord-vest a Marii Negre, Bucurestiul respingand acuzatiile frec�vente de revizionism terito�rial ale unor medii politice de la Kiev. CIJ va stabili exact, conform dreptului international aplicabil in materia delimitarilor maritime, suprafata de platou continental si de zona economica exclusiva a Romaniei si, respectiv, a Ucrainei. Intre Romania si fostul stat sovietic exista divergente clare cu privire la traseul liniei de delimitare, diferenta intre pro�punerea Bucurestiului si cea a Kievului determinand o suprafata in litigiu, a carei apartenenta trebuie sa o stabileasca CIJ, de peste 12.000 de kmp. In zona aflata in disputa se afla resurse de hidrocarburi de anvergura medie, a caror exploatare este vizata de cele doua state. Platoul continental si zona economica exclusiva, impreuna cu regimul acestora, sunt definite in Conventia ONU din 1982 privind Dreptul Marii, la care atat Romania, cat si Ucraina sunt parti. In prezent, procesul se afla in partea finala a fazei scrise, documentele care contin argu�mentele scrise ale partilor fiind deja depuse in termenele fixate de catre CIJ, presedintele instantei anuntand in ultimul sau discurs din fata Adunarii Generale ca audierile publice in acest caz vor avea loc in cursul anului 2008. Potrivit procedurii, Curtea urmeaza sa comunice public in perioada urmatoare data la care vor incepe audierile publice precum si durata acestora. Insula Serpilor nu face obiectul procesului de la Haga din cauza articolului 3 al Acordului Conex la Tratatul politic cu Ucraina din 1997. Do�cumentul contine acordul celor doua state asupra posibilitatii de a solutiona problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive prin CIJ, precum si prevederea ca Insula Serpilor "apartine Ucrainei". Instanta va evalua pozitia geografica a Insulei Serpilor, Conventia privind Dreptul Marii din 1982 stipuland ca stancile care nu pot sustine viata umana sau viata economica proprie nu pot avea platou continental si zona economica exclusiva, ci doar maximum 12 mile marine de mare teritoriala. 18 ani de independenta energetica pentru Romania Chiar si daca s-ar examina miza procesului din aceasta perspectiva geopolitica, rezultatul analizei este mai degraba favorabil Romaniei. Astfel, Ucraina este in prezent al patrulea importator de gaz natural si al saselea stat consumator din lume, consumul anual de gaz natural al fostului stat sovietic fiind de peste 80 de miliarde de metri cubi pe an. In 2005, de exemplu, necesitatile de import de gaz ale Ucrainei erau de 60 de miliarde de metri cubi, din care 36 de miliarde au fost importati din Turkmenistan, iar 24 de miliarde de metri cubi de gaz din Federatia Rusa. Prin comparatie, tot in 2005 Romania a importat din Federatia Rusa 5,2 miliarde metri cubi de gaz, iar in 2006 o cantitate si�milara, consumul anual al tarii noastre fiind in prezent de 17-18 miliarde de mc gaz, din care aproximativ 40% sunt din import. Conform expertilor consultati de ZIUA, un simplu calcul matematic arata ca raportat la volumul total al importurilor Ucrainei, daca zona in disputa ar reveni acestui stat in intregime, o varianta im�probabila, resursele de hidrocarburi ar ajunge pentru mai putin de doi ani, in cazul in care Kievul nu va importa deloc gaz natural, sau aproximativ patru ani fara importuri de gaz rusesc. In schimb, daca aceste resurse ar reveni Romaniei, aceasta ar deveni independenta de importul de gaz din Federia Rusa pentru o perioada de maximum 18-19 ani, in conditiile mentinerii actualului nivel al necesarului de import. Resursele energetice din Marea Neagra sunt cu atat mai importante, avand in vedere ca se prognozeaza ca in 2015 necesarul de import al Romaniei ar fi de 13,6, iar in 2025 de 18,5 miliarde mc. Din aceasta perspectiva, este clar ca orice eventual argument geopolitic sau economic ucrainean conform caruia "i s-ar cuveni" aceste resurse pentru a "scapa" de dependenta politico-economica de Rusia este neconvingator. Consolidarea independentei energetice romanesti fata de importul de gaz rusesc i-ar permite Romaniei sa aiba ragazul necesar de a identifica alte surse de import alternative sau de a dez�volta resurse de energie neconventionale.

Pagina realizata de Victor RONCEA