Dan Ciachir a citat intr-un articol recent din ZIUA o propozitie pe care Marin Preda i-a spus-o, prin anii '70, lui Nicolae Ceausescu: "Domnule Presedinte, daca reintroduceti realismul socialist, eu, Marin Preda, ma sinucid". O propozitie pe care putini o stiu si foarte putini sunt dispusi, azi, s-o creada. Eu, unul, o stiu de cand a fost pronuntata si trebuie sa spun, nu am nici o indoiala asupra auten�ticitatii ei. Cunosc si imprejurarile in care acest prozator care se decidea foarte greu sa vorbeasca in public a spus-o. Mai bine decat oricine stie insa Adrian Paunescu pentru ca el a asistat la acea intalnire neobisnuita dintre cel mai important prozator al epocii si seful statului totalitar, cunoscut pentru mefienta lui fata de scriitori. Tot Adrian Paunescu a relatat despre aceasta intrevedere intr-un articol pe care la solicitarea mea l-a publicat in volumul "Timpul n-a mai avut rabdare", aparut in 1981, la un an de la moartea scriitorului. Un volum omagial, pregatit de mine impreuna cu Magdalena Bedrosian, redactor atunci la "Cartea Romaneasca", editura infiintata de Preda si condusa de el pana la disparitia sa tragica in noaptea de 15/16 mai 1980. O disparitie care a pus pe ganduri lumea literara. Marin Preda fusese, decenii de-a randul, un stalp al ei si, chiar daca participa rar la bataliile din viata literara, el era perceput ca un factor stabilizator, un creator de mare autoritate si, prin aceasta, un om capabil sa apere obstea scriitoriceasa. Nu era ceea ce se cheama un spirit militant, nu era un bun vorbitor si, cand i se propunea sa mearga "sus" (adica la conducerea de stat si partid), ezita si, de cele mai multe ori, refuza. "Eu nu sunt, domnule, explica el prietenilor, un Tudor Vladimirescu. Eu sunt scriitor, ceea ce am de spus, pun pe hartie". Lua cuvantul rar in adunarile scriitoricesti, numai atunci cand voia sa comunice ceva esential pentru el, cum ar fi problema lumii taranesti (din care provenea) sau adversitatea lui fata de "facatorii de cuvinte" ori fata de metaroman (romanul autoreferential). Reprosa, acestuia din urma, faptul ca a inlocuit discursul despre om cu discursul despre mijloacele romanesti. Scriitorii romani ii reprosau, la randul lor, lui Marin Preda, am spus deja, faptul ca isi vedea prea mult de treburile lui si ca ignora treburile cetatii (o vorba foarte raspandita in acea vreme). Dar, iatA, se rAspAndeSte vestea ca Preda s-ar fi intalnit cu Ceausescu si i-ar fi spus nu se stie prea bine ce in legatura cu intentia acestuia de a reactiva realismul socialist. L-am intrebat, imi amintesc, despre aceasta intrevedere, raspunsul lui a fost scurt si evaziv: "da, zice el, m-a impins Adrian Paunescu de la spate, nu m-a lasat in pace pana nu m-a dus in cabinetul lui Ceausescu, n-am avut incotro, a trebuit sa-i spun sa nu reintroduca realismul socialist in literatura pentru ca o nenoroceste a doua oara". Sau cam asa ceva. A parasit repede subiectul, nu-i placea sa vorbeasca, era limpede, despre acest fapt. Era satisfacut, totusi, ca Ceausescu renuntase, dupa cat se parea, la ideea realismului socialist... In viata literara nu s-a comentat prea mult acest subiect. Preda avea multi dusmani, multi nu-i iertau talentul si faptul ca omul era imprevizibil in relatiile cu altii. Era, cu adevarat, imprevizibil, dar nu lipsit de civilitate. Nu reactiona dur decat atunci cand era agresat. Si aceasta se intampla cam in fiecare saptamana in revistele culturale... Preda era, pot sa spun azi, un spirit drept si chiar un spirit afectuos cand avea motive sa fie. "Nu pot sa stau toata ziua de gat cu scriitorul roman, spunea el, am si altceva de facut". Si avea, slava domnului. Si inca o data: "nu sunt Tudor Vladimirescu sa stau cu iataganul in mana"... Unii explicau prudenta lui Preda prin mentalitatea sa taraneasca, altii - mai suspiciosi - il banuiau de complicitate cu autoritatile. Parerea din urma a fost reluata si latita, umflata, raspandita in publicistica de dupa 1990. Este o idee falsa, nu mai spun, acum, de ce. Cine vrea sa-si faca o idee corecta despre curajul moral si etic al prudentului Preda sa-i citeasca sau sa-i reciteasca, daca simte nevoia, ultimul roman, "Cel mai iubit dintre pamanteni". Preda spune, aici, ceea ce crede despre "era ticalosilor". Nu putem ignora insa nici faptele omului biografic... Voi reveni sapta�mana viitoare la scena intalnirii lui cu Ceausescu.

Eugen SIMION