O delegatie a "biseri�cilor ecumenice isto�rice din Transilvania", condusa de europarla�mentarul Laszlo Tokes a reclamat Romania la Comisia Europeana si Parlamentul European pentru discriminarea "minoritatilor religioase". Romania a fost acuzata grav la Bruxelles in cadrul conferintei "Bisericile istorice si valorile crestine in Transilvania si dincolo de acest teritoriu" cu participarea europarla�mentarului Laszlo Tokes, Istvan Csury, episcop in exercitiu al Episcopiei Reformate de pe langa Piatra Craiului, Mathe Denes, prim curator al Bisericii Unitariene din Transilvania, Kovacs Gyula, vicepresedintele Comunitatii Baptiste din Romania, Nicolae Anusca, prim consilier al Arhiepiscopiei majore Greco-Catolice din Romania. In materialul difuzat atat oficialilor europeni cat si presei se afirma ca "nu s-au inregistrat imbunatatiri majore in privinta respectarii libertatilor religioase in Romania de la ultima vizita in Parlamentul European a unei delegatii ecumenice din Romania (17-18 octobrie 2005). Dorim sa atragem atentia dvs. asupra faptului ca, dupa o perioada de 50 de ani de persecutie institutionalizata a bisericilor in perioada comunismului ateu, libertatea religioasa este confruntata inca cu probleme nevralgice, cu toate ca Romania este membra UE de la 1 ianuarie 2007". Desi a fost promulgata legea 501/2002 privind restituirea proprietatilor bisericilor, "cu toate ca s-au facut cateva progrese, ritmul restituirilor a fost deosebit de lent si cea mai mare parte a cazurilor de restituire a proprietatilor bisericilor au ramas nerezolvate, doar sub 30% din proprietati au fost restituite si in cazul Bisericii Greco-Catolice procentul este doar de 5%". Greco-catolicul Nicolae Anusca a sustinut ca "nu este vorba doar de bunuri, ci de excluderea unor categorii ale populatiei", respectiv a credinciosilor greco-catolici. In acest sens, in documentul prezentat se anunta un posibil punct de interes pentru ancheta Comisiei Europene: "mersul incet al reformei afecteaza direct libertatea religioasa. Cele mai notabile chestiuni sunt refuzul de a executa decizii judecatoresti definitive care stabileau drepturile de proprietate in cazul unor biserici minoritare (mai ales Greco-Catolice)". Ceangaii "opresati" Temenul care revine cel mai des in documentele prezentate este cel de discriminare, iar dimensiu�nea acestui fenomen este extinsa mult dincolo de domeniul vietii interne a bisericilor respective. Aceasta pentru ca "in Romania, problematica minoritatilor nationale si a bisericilor minoritare in multe cazuri se suprapun". Delegatia maghiaro-greco-catolica a sustinut ca "practica discriminarii ce persista si azi se inten�sifica, cum e cazul ceangailor din Moldova... In pofida Recomandarii 1521 a Consilului Europei, autoritatile impiedica folosirea limbii materne a ceangailor atat in viata publica cat si in cea bisericeasca. Ba mai mult, se pune sub semnul intrebarii chiar existenta lor in Romania...toate acestea se intampla astfel deoarece traditiile lingvistice ale ceangailor sunt de origine maghiara". Este relevant ca la ultumul recensamant al populatiei majoritatea ceangailor s-au declarat romani, fiind acum in situatia ciudata de a fi maghiarizati fortat. De la discriminarea de grup, trecem la una colectiva, caci, se sustine in documentele citate, "Comunitatea maghiara din Transilvania are dreptul inalienabil la universitate proprie. Cu toate ca mem�brii comunitatii maghiare sunt cetateni contribuabili ai Romaniei, nici Univer�sitatea Crestina Partium si nici Universitatea Sapietia nu beneficiaza de finantare de la stat; ba mai mult, acreditarea lor intarzie de trei ani in mod inexplicabil si nejustificat". Atat comunicatul de sustinere a mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, cat si restul documentelor, pe care le oferim spre consultare pe www.ziua.ro, au fost difuzate, asa cum este obiceiul, in maghiara, engleza si romana, inclusiv la Comisia Europeana. Din pacate, aceste atacuri constante la adresa Romaniei, bazate pe argumente false, nu au beneficiat niciodata de vreo replica sau rectificare din partea autoritatilor romanesti.

Cristian Unteanu, Bruxelles