Anul 1964 a constituit punctul de varf al procesului de relaxare si, mai ales, derusificare, inceput in 1961 de Gheorghiu-Dej. Pe 26 aprilie 1964 aparea in "Scanteia" textul unui document considerat o declaratie de independenta a Bucurestiului in raport cu Moscova, caruia i s-a spus mai tarziu si "Testamentul lui Dej". Acest document, estimat la 55 de file dactilografiate, a aparut in ziua respectiva pe sase pagini din "Scanteia". Se intitula "Declaratie cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale, adoptata de Plenara largita a CC al PMR din aprilie 1964". Ecoul acestui document a fost puternic la vremea respectiva, atat in tara, cat si in strainatate. In luna iulie din acelasi an, aparea in "Scanteia" si Decretul privitor la eliberarea detinutilor politici din inchisorile romanesti, demers gradat, inceput in 1962 si incheiat in august 1964. La sfarsitul lunii iulie 1964, o delegatie condusa de Ion Gheorghe Maurer, compusa din ministrul de Externe Corneliu Manescu, din alti demnitari de prim rang, din specialisti in economie si ziaristi vizita Franta. Premierul roman fusese primit de catre presedintele De Gaulle. Inca din anul precedent, delegatii economice guvernamentale romane vizitau marile tari din Occident, inclusiv Statele Unite. Gheorghiu-Dej fusese in Iugoslavia si cauta sa speculeze in favoarea sa disensiunile intervenite intre comunistii rusi si cei chinezi. Din 1961, Dej cumula functia de prim-secretar al partidului unic cu cea de presedinte al Consiliului de Stat. Mai bine de un deceniu, dupa izgonirea Regelui, functia de sef al statului fusese una decorativa - aceea de presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, detinuta succesiv de C.I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Petru Groza... Gheorghe Apostol saruta crucea In noua sa calitate, in 1962, Dej vizitase India, Birmania si Indonezia si invitase in Romania sefi de stat. In acest context are loc, intre 26 si 29 septembrie 1964, vizita in Romania a Majestatii Sale Imperiale Haile Selassie I, Imparatul Etiopiei. Haile Selassie nu era o personalitate politica de rang mondial. Inca nu aparuse in jargonul politologilor expresia "Lumea a treia" - dar acesteia ii apartinea. Imparatul, aproape octogenar, numit in perioada interbelica Negusul, era aureolat de rezistenta pe care o dusese in 1936 impotriva invadatorilor italieni. Imparatul era totodata legat, in virtutea legiuirilor bizantine, de Biserica Etiopiana Copta (monofizita) din tara sa - una dintre cele mai vechi - intemeiata in prima jumatate a secolului al IV-lea. Venind de la Bucuresti pe 26 septembrie 1964, Ion Gheorghe Maurer, aflat in drum spre Pekin, in fruntea unei delegatii, se oprea la Moscova pentru o intalnire de cateva ceasuri, luand masa cu Nikita Hrusciov, conducatorul Uniunii Sovietice. In cursul lunii urmatoare, octombrie 1964, pe cand se afla in vacanta pe malul Marii Negre, Hrusciov era debarcat din postul sau si inlocuit cu Leonid Ilici Brejnev. Imparatul Haile Selassie si suita acestuia au urcat Dealul Patriarhiei in fruntea unei coloane de automobile negre, pe 27 septembrie 1964, intalnindu-se la orele 13 cu Patriarhul Justinian. Dintr-un comunicat aflam ca "Pe langa suita Sa oficiala, Inaltul oaspete a fost insotit in aceasta vizita de Dl. Gheorghe Apostol, prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri, Dl Grigore Geamanu, secretarul Consiliului de Stat, Dl. Corneliu Manescu, ministrul Afacerilor Externe, precum si de alte persoane oficiale." "La sosire - se mai spune in acelasi comunicat -, imbracat in mantia patriarhala, Prea Fericitul parinte Patriarh Justinian, dupa randuiala Bisericii Ortodoxe, a oferit Majestatii Sale imperiale Haile Selassie I, sfanta Evanghelie pentru a o saruta, in timp ce corul catedralei patriarhale, sub conducerea Prof. N. Lungu, intona imnul "Bine ati venit"." La jurnalul de actualitati care se proiecta pe atunci inainte de orice film in toate salile de cinematograf din Romania, peste cateva zile, spectatorii constatasera ca in afara de Imparat sarutase crucea si Evanghelia intinse de Patriarh, cat se poate de cucernic, prim-vicepresedintele Consiliului de Ministri, Gheorghe Apostol. Patriarhul si Imparatul Patriarhul Justinian a savarsit un Te Deum in paraclisul palatului patriarhal, dupa care si-a invitat oaspetii in sala de festivitati a Adunarii nationale Bisericesti. Patriarhul si Imparatul au rostit, succesiv, cate un cuvant. Textul alocutiunii Patriarhului Justinian, citit dupa 44 de ani, impune prin continutul sau teologal si duhovnicesc si este lipsit de orice conotatie politica: absolut nici o trimitere la regimul de atunci din Romania, la... "libertatea religioasa" sau la vreo "infaptuire" a Ocarmuirii comuniste. Patriarhul Justinian i se adreseaza exclusiv Imparatului Haile Selassie I, si isi extinde salutul "... fata de Biserica Voastra, fata de Intaistatatorul ei, Prea Fericitul patriarh Basilios, fata de ierarhii si credinciosii ei, carora le aducem prinosul nostru de cinstire pentru fermitatea cu care au pazit nestinsa lumina credintei in Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, pe pamant etiopian, de-a lungul zbuciumatei sale istorii milenare. Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Etiopiana sunt unite prin originea lor apostolica; prin impotrivirea darza pe care au trebuit sa o opuna fiecare, spre a-si apara comorile lor de credinta si de har impotriva prozelitismului altor confesiuni; prin sprijinul pe care au stiut sa-l acorde popoarelor in lupta lor pentru pastrarea fiintei lor nationale si prin insufletirea cu care slujesc amandoua propovaduirea in lumea contemporana a mesajului evanghelic de pace pe pamant si bunavoire intre oameni." Ceva mai lung decat al Patriarhului Justinian, cuvantul rostit de Imparat introducea o nuanta ecumenica ("Ca crestini, noi ar trebui sa asteptam cu totii cu multa speranta ziua unirii tuturor crestinilor din lume"), care nu exclude insa marturisirea ferma: "Primii crestini se jertfeau pentru credinta lor, ei erau brutalizati si asasinati. Cu toate acestea, ei nu au abandonat campul de lupta. Ei au luptat si in cele din urma cu invins... Sfintii reprezinta marturii care simbolizeaza sacrificiile pe care crestinii le-au facut in decursul istoriei pentru mentinerea credintei lor." Detronat de marxisti in 1974 Spre sfarsitul alocutiunii sale, Imparatul Haile Selassie I il invita pe Patriarhul Justinian sa ia parte la conferinta inter-bisericeasca programata in 1965 in capitala Etiopiei, la Adis-Abeba. Patriarhul Justinian nu a participat la aceasta confruntare ramasa in analele ecumenismului, insa avea sa viziteze de doua ori Etiopia: in 1968, ca oaspete al loctiitorului de patriarh din aceasta tara, Theophilos, respectiv in 1971. Ultima parte a vizitei Imparatului Haile Selassie I la Patriarhul Justinian a constat in masa oferita de acesta din urma oaspetilor sai etiopieni si romani. Au luat parte la agapa cei doi episcopi-vicari ai patriarhului si Antim Nica, fost episcop al Ismailului. Acesta din urma, avand experienta nemijlocita a Orientului - studiase in Liban in epoca interbelica -, a adus o contributie aparte in cadrul dialogului dintre Bisericile Ortodoxe si cele Vechi Orientale sau "necalcedoniene", carora le apartinea si Biserica Etiopiana Copta. Antim Nica il va insoti pe Justinian in vizita intreprinsa in India in 1969 ca oaspete al unei biserici necalcedoniene: cea de la Mal Abar. Tot cu prilejul intalnirii dintre imparat si patriarh s-a convenit asupra unui schimb de studenti si doctoranzi teologi din ambele tari. Intre teologii romani plecati in Etiopia s-a aflat un viitor stralucit canonist, parintele Nicolae V. Dura, care si-a sustinut ulterior doctoratul la Bucuresti cu o teza avand ca tema "Biserica Etiopiana si bazele sale canonice". Pe 29 septembrie 1964 se incheia vizita la Bucuresti a Imparatului Haile Selassie I. Era, dupa ultimul imparat al Rusiei, Tarul Nicolae al II-lea, sosit in 1913 la Constanta, al doilea monarh cu acest rang care vizita Romania in secolul XX. La plecarea de pe aeroportul Baneasa, Haile Selassie, imbracat in uniforma militara - la Patriarhie venise intr-un sumbru costum de culoare inchisa - isi lua ramas bun atat de la Gheorghiu-Dej, cat si de la Patriarhul Justinian. Imparatul Haile Selassie I avea sa mai domneasca zece ani dupa vizita sa la Bucuresti. In 1974 era detronat de un comando marxist condus un asasin pe nume Mengistu, care prelua puterea la Adis-Abeba.

Dan CIACHIR