Front impotriva dreptei!, a tunat Geoana, clipind complice catre Ion Iliescu. Marea calitate a lui Geoana e ca se schimba mai rapid decat dobanda la credite. Nici nu terminasera de crescut turnuletele exit-poll-urilor pe micile ecrane, ca liderul PSD il si lasase din brate pe Cristian Diaconescu pentru a-l imbratisa pe Sorin Oprescu.
Ce scurt a fost drumul de la impertinentul "grupurile mafiote l-au transformat pe doctor in brancardier", trantit chiar in nasul lui Iliescu acum o saptamana, la zambetul slugarnic de duminica seara!
Dar nu despre caracterul lui Geoana e vorba aici! Pentru ca n-are. Ma intereseaza doar ca, pentru a-si salva pielea si scaunul, liderului PSD nici prin cap nu-i trece sa se opuna trecerii cu arme si bagaje in tabara lui Oprescu. Sau, ma rog, a revenirii lui Oprescu la matca pesedista. Dimpotriva, pentru a fi mai convingator, acest Uriah Heep de Dambovita se pune singur in fruntea cruciadei. Astfel, manevra previzibila a lui Iliescu s-a produs fara socuri: candidatul cu halat de independent a fost recuperat. Acum, pe boneta ii scrie frumos, brodat cu ata rosie: PSD. Si, undeva mai jos, mic, pe buzunarul de la inima, ca sa nu se piarda: Ion Iliescu.
Iuteala manevrei de repliere a lui Oprescu pe aliniamentul pesedist uimeste. Cel caruia ii place sa i se spuna "doctorul", abia isi mai lustruise aura colbuita de doua infrangeri sub stindardul lui Iliescu, prin asumarea calitatii de independent. "Proscris in partid", "victima a sistemului ticalosit", "martirizat de justitie", omul cu priza la bebelusi parea o alternativa. Dupa esecurile lui Basescu, batjocura lui Videanu si candidatura antipatica a lui Blaga, portocaliul bucurestean era suficient de decolorat pentru ca alte nuante, mai exotice, sa devina tentante. Vorbitor cu "pa", "da" si "dan", iute la verb si popular, Oprescu cel independent era numai bun sa trezeasca nostalgiile dupa acel Basescu, ideal pierdut, care a bantuit visele electorale ale unei bune parti a Bucurestilor acum doua-trei mandate.
Numai ca dezamagirea de Basescu a Capitalei nu e inca atat de mare pentru a o arunca in bratele lui Iliescu. Dimpotriva, mai curand Iliescu va fi o piatra de moara la gatul oricarui candidat, cat de simpatic ar fi el. Mai ales ca se apropie 13-15 iunie si iar se va auzi la televizor: "Dragi mineri, ma adresez dumneavoastra de asta data, multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat la chemarea noastra. Delegatia de mineri, in frunte cu domnul Cozma, se va deplasa spre Piata Universitatii pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra. Asa cum ati vazut, de asta data avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste. Grupuri organizate de elemente incitate, multe dintre ele drogate...." Iar lui Oprescu ii va fi destul de greu sa comenteze. Si atunci, de unde graba de a restabili pe fata filiatia iliesciana?
Batranul politruc a calculat rapid: daca ar fi pastrat rezerva fata de Oprescu, acesta tot ar fi fost atacat. 18 ani de pesedism, alaturi de mentorul cu mainile rosii de sange al loviturii de stat si al mineriadei, nu se pot sterge. 18 ani alaturi de Nastase, Hrebenciuc, Mitrea sau Miki Spaga lasa amintiri de neuitat. Inaintea turului II, discutiile vor deveni tot mai politice. Oprescu va fi obligat sa accepte lupta cu Blaga. Nu se va mai putea eschiva. Iar Blaga, oricat de antipatic si bolovanos ar fi, stie cu ce se mananca administratia. Colac peste pupaza, Oprescu se afla pe un trend descendent, in vreme ce Blaga urca. Ceva trebuia facut. Ceva trebuia schimbat.
Asa ca prudentul, ezitantul Iliescu, a ales acum lupta directa. Nu impotriva lui Blaga, ci direct a protectorului acestuia. A ales sa organizeze o coalitie anti-Basescu in Bucuresti, dupa sablonul celei mari, care l-a suspendat pe presedinte. Numai ca aceea a esuat. Referendumul national l-a readus pe tron en fanfare. Ce sanse ar avea atunci aceasta? Este Capitala mai anti-Basescu decat restul Romaniei? Sau ura impotriva lui Basescu l-a innebunit in asemenea hal pe Iliescu, incat il taraste si pe Oprescu intr-o aventura sinucigasa?
In editorialul de maine vom incerca sa deslusim ce urmareste de fapt Iliescu.