Stonehenge, cel mai cunoscut si misterios monument megalitic al Europei, a avut rol de cimitir inca de la inceputuri, in urma cu cinci mii de ani, potrivit primelor datari cu radiocarbon ale ramasitelor corpurilor incinerate descoperite in zona. "Este clar acum ca Stonehenge a fost in timpul tuturor marilor sale epoci un cimitir", a explicat Mike Parker Pearson, arheolog la Universitatea din Sheffield (Marea Britanie). Situl Stonehenge, din vestul Marii Britanii, "a fost un cimitir inca de la inceputurile sale si pana la mijlocul celui de-al treilea mileniu" i.Hr., a adaugat acesta. "Mormantul cu corpuri incinerate datand din perioada monolitilor Stonehenge (...) arata ca (monumentul, n.r.) a apartinut intotdeauna mortilor", a explicat profesorul de arheologie. Ramasitele umane calcinate din cel mai vechi mormant descoperit la Stonehenge dateaza din perioada 3.030 - 2.880 i.Hr, potrivit analizelor cu radiocarbon. Este vorba de un mic vas cu oseminte carbonizate si dinti, care a fost gasit intr-una din gaurile ce se afla pe taluzul circular care inconjoara situl, numita "gaura lui Audrey". Pana la aceasta descoperire, arheologii au crezut ca Stonehenge a fost utilizat ca cimitir doar intre anii 2.700 - 2.600 i.Hr., inainte de ridicarea celebrelor blocuri de gresie. Este pentru prima data cand mormintele de la Stonehenge sunt datate cu carbon 14, spune Pearson. Ramasitele umane au fost aduse la lumina zilei in anii '50 si conservate in muzeul din Salisbury, din apropierea sitului. Arheologii sunt de parere ca la situl megalitic au fost ingropate aproximativ 240 de persoane. "Doar jumatate din sit a fost sapat", a amintit Pearson, care crede ca persoanele ingropate la Stonehenge au fost "foarte speciale". "Arheologii cred de mai mult timp ca Stonehenge a fost construit pentru sefi preistorici, poate pentru un rege antic, iar ultimele descoperiri sugereaza ca acest lucru ar putea fi adevarat", a spus Pearson. (D.M.V.)