Raportul din februarie al Comisiei Europene privind justitia din Romania a fost mai putin dur decat cel pentru Bulgaria, dar a scos la iveala mai mult cinism, scria, ieri, The Economist intr-un amplu comentariu dintr-o suita privind extinderea UE. Publicatia britanica trece in revista beneficiile extinderii, dar si numeroasele problemele pe care le au statele nou intrate. Coruptia si crima organizata trag in jos multe dintre noile venite, Parlamentele si cabinetele ministeriale adapostind numeroase personaje de proasta factura, arata una dintre concluziile analizei. Publicatia britanica apreciaza ca rapoartele pentru Romania si Bulgaria, din februarie, "nu au fost deloc blande", Comisia constatand ca Sofia nu a produs rezultate convingatoare in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si a crimei organizate. Dintr-un esantion de 10 cazuri majore, in care a fost implicata mafia, inregistrate intre 2000 si 2007, doar unul a fost solutionat. Raportul referitor la Romania a scos la iveala mai putin sange, insa mai mult cinism."'Erorile procedurale" au blocat aici strangerea de probe pentru procesele penale pe motiv de coruptie in cazul unor ministri in functie sau unor fosti ministri, scrie The Economist, precizand ca abia acum Parlamentul roman s-a apucat sa revada legea privind anchetele penale. "Romania, Bulgaria si alte tari care au aderat la UE din 2004 incoace au inceput sa se indeparteze de la principiile statului de drept aproape imediat dupa ce au intrat in club. Evidenta acestui fapt este deprimanta", mai scrie publicatia, exemplificand cu unele cazuri, ale unor oficiali zburati din posturi. Astfel, daca parlamentul sloven a votat pentru desfiintarea comisiei anticoruptie, in Romania, ex ministrul Justitiei Monica Macovei a fost demisa la trei luni dupa aderare. Lustratia si aderarea Dupa aderarea statelor la UE, alegatorii din Romania si Bulgaria au trimis in Parlamentul European o mana de radicali nationalisti, in vreme ce in Ungaria au izbucnit proteste violente de strada dupa ce primul-ministru a admis ca a mintit privitor la starea economiei, pentru a castiga alegerile, sustine The Economist. Revista nu uita nici cazul Italiei, unde Liga Nordului, grupare regionalista care da vina pe imigranti si care a castigat alegerile din aprilie, aproape si-a dublat procentul inregistrat la alegeri. Abordand chestiunea extrem de sensibila a lustratiei, ziarul lanseaza intrebarea "Conteaza daca in varful ierarhiei UE sunt inclusi oameni care au gresit candva, in trecutul lor, sau care s-au imbogatit in timpul unor regimuri detestabile?". Unul dintre raspunsuri este oferit chiar de autorii comentariului, care cred ca "increderea intre statele membre ar fi fost consolidata daca deschiderea arhivelor comuniste ar fi fost o conditie de preaderare". Pentru cetatenii noilor membre, linia de demarcatie dintre coruptie si legaturile cu fosta politie secreta este neclara. Oligarhii care au beneficiat de pe urma primilor ani ai privatizarii sunt suspectati in general ca au avut conexiuni bune cu serviciile de informatii ale vechiului regim, arata revista. In acest context, Romania intra la capitolul intarzieri in privinta lustratiei, dosarele cheie ale Securitatii fiind inmanate abia in 2006 unui institut independent (n.r. CNSAS). In acest an, guvernul a fost nevoit sa dea o ordonanta de urgenta pentru a mentine acest institut functional, dupa ce justitia a decis ca activitatea acestuia este ilegala, situatie ce putea conduce la anularea miilor de investigatii demarate, aminteste The Economist.

Luciana POP