Federatia Rusa si Norvegia au cerut Comisiei limitelor platoului continental a ONU extinderea zonelor economice din Oceanul Arctic, in conditiile in care Danemarca a invitat saptamana aceasta in Groenlanda reprezentanti americani, canadieni, rusi si norvegieni pentru a discuta revendicarile teritoriale ale acestor tari din regiunea arctica. Cele cinci state vor incerca sa obtina avantaje teritoriale si economice in Arctica, un teritoriu ce ar putea ascunde mari rezerve de hidrocarburi, si care, odata cu topirea ghetarilor si schimbarile climatice din ultimele decenii, capata o noua dimensiune geostrategica, relateaza Reuters. Delegatii vor discuta problema delimitarii frontierelor maritime si a unor noi cai navigabile, pretentiile teritoriale ale statelor riverane vizand cu precadere zone din apropierea Groenlandei, teritoriu autonom in cadrul Regatului Danemarcei. "Trebuie sa ne rezolvam problemele pasnic, prin acorduri conforme cu legislatia internationala", a declarat ministrul danez de externe, Per Stig Moeller, care a avut initiativa acestei reuniuni, alaturi de seful guvernului local din Groenlanda, Hans Enoksen. Conform agentiilor de presa, secretarul de stat american Condoleezza Rice, care trebuie sa participe la o importanta conferinta consacrata Irakului, la Stockholm, l-a lasat pe John Negroponte, numarul doi in Departamentul de Stat, sa conduca delegatia americana. Canada va fi reprezentata de ministrul Resurselor Naturale, Gary Lunn, iar Rusia si Norvegia de ministrii de Externe Serghei Lavrov, si respectiv Jonas Gahr Stoere. Conflicte latente Arctica a devenit un motiv de conflict intre aceste tari, iar provocarile sunt tot mai multe in ultima vreme, potrivit ministrului danez de externe. Canada si Danemarca isi disputa suveranitatea asupra insulei Hans, iar Canada si SUA nu se inteleg cu privire la Pasajul Nord-Vest, cale de navigatie maritima ce leaga Oceanul Atlantic de cel Pacific. La randul sau Federatia Rusa si-a intensificat presiunile pentru renegocierea tratatelor internationale ce vizeaza statutul regiunii arctice. Conventia ONU pentru dreptul maritim din 10 decembrie 1982 le permite tarilor semnatare sa isi extinda dreptul de exploatare a resurselor naturale, minerale, energetice, biologice de la 200 la 350 de mile maritime, daca pot demonstra prin studii stiintifice ca anexarea reprezinta "o prelungire naturala a platoului continental". Pretentii rusesti Federatia Rusa, care a ratificat Conventia in 1997, a depus in 2001 o cerere de extindere a teritoriului sau maritim, argumentand ca dorsala Lomonosov, un lant muntos submarin care se extinde din Groenlanda in Siberia, ar fi o extensie a platoului sau continental, argumentare contestata de Canada si Groenlanda care sustin insa ca dorsala este o extindere a platourilor lor. Moscova a lansat o adevarata cursa pentru�bogatiile potentiale ale Arcticii, care se accelereaza odata cu topirea ghetarilor, fenomen ce deschide noi cai navigabile, facilitand explorarile petroliere si transportul de marfuri. Vara trecuta, exploratorii rusi au pus un steag rus pe fundul oceanului, la mai mult de 4.000 de metri adancime, in cursul unei expeditii care a simbolizat ambitiile teritoriale ale Moscovei asupra Arcticii. La randul sau, ministrul danez de Externe a declarat ca "Africa de Sud poate pune propriul drapel, daca doreste. Acest lucru nu inseamna nimic". Oficialul danez, a subliniat necesitatea de a "respecta acordurile internationale existente". Ministrul danez nu se asteapta totusi sa existe o rezolvare a disputelor in cadrul ONU inainte de 2020.

Mihai ISAC