Alegerea lui Viktor Iuscenko in functia de presedinte al Ucrainei in toamna anului 2004 a fost influentata major de scandalul otravirii cu dioxina. Iuscenko s-a imbolnavit brusc dupa o cina cu seful serviciului secret ucrainean de la acea data, Igor Smesko - acuza dureri abdominale iar fata i-a fost acoperita de pustule, facandu-l de nerecunoscut. Dupa cateva incercari de tratament nereusite, Iuscenko s-a deplasat la clinica Rudolfinenhaus din Viena unde i s-a pus diagnosticul: otravire cu dioxina. Imediat au fost acuzate serviciile secrete, s-a vehiculat ideea ca dioxina i-ar fi fost administrata lui Iuscenko prin intermediul serviciilor secrete rusesti - iar campania electorala de la Kiev s-a centrat in jurul acestui subiect. O suma de fapte vin insa si pun sub semnul intrebarii otravirea lui Iuscenko cu dioxina. In primul rand este vorba de substanta: dioxina se gaseste practic oriunde, acumulandu-se mai ales in rezervele de grasime animala. Efectele intoxicarii cu doze mari de dioxina se fac simtite in timp - de obicei in lipsa oricarei forme de asistenta medicala, si mai mult: pana in prezent nu au fost inregistrate cazuri de deces in urma intoxicarii cu dioxina. Otravirile practicate de serviciile secrete au efecte cat mai rapide si de obicei au efecte ireversibile - cazul "umbrelei bulgaresti" sau cel al lui Litvinenko stand marturie. In schimb, Iuscenko s-a plimbat intre Kiev si Rudolfinenhaus pe toata perioada campaniei electorale.

		Banuielile pentru otravirea lui Iuscenko s-au indreptat permanent catre Moscova, insa presedintele ucrainean a reusit sa medieze in permanenta intre premierul Iulia Timosenko perceputa ca anti-rusa - si Vladimir Putin

La toate acestea se adauga si scandalul demiterii unui medic austriac - si anume a aceluia care a pus la indoiala ipoteza otravirii. Doctorul Lothar Wicke a acuzat ulterior membri ai staffului lui Iuscenko ca l-au amenintat cu moartea in cazul in care nu inceteaza sa respinga varianta "dioxina". Intreg scandalul a dus la organizarea unui al treilea tur de scrutin in afara celor doua legale, Iuscenko castigand la limita presedintia de la Kiev. La aproape patru ani de zile de la otravirea lui Iuscenko cu dioxina autoritatile ucrainene nu au reusit sa finalizeze investigatia. Cei trei chelneri care au servit masa din seara zilei de 5 septembrie 2004 au fugit in Rusia, iar unul din participantii la acea cina, omul de afaceri Vladimir Sulga, a murit din cauze neelucidate pe 27 martie 2008 intr-o sectie de politie din Kiev. Cronologia scandalului In 2004 presedintele Vladimir Kucima isi incheia ultimul mandat prezidential, lasand in urma sa o Constitutie modificata: presedintele nu mai detinea puterea majoritara in stat, aceasta fiind preluata de premier. In cursa electorala pentru postul de sef de stat de la Kiev se gaseau doi adversari: pro-occidentalul Viktor Iuscenko (fost presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei si fost premier) si premierul in functie Viktor Ianukovici, descris ca fiind pro-rus. La inceputul campaniei electorale, Viktor Iuscenko a fost practic interzis in mass-media guvernamentala, fiind silit sa-si duca campania de la om la om, in vreme ce Ianukovici beneficia de sprijinul deplin al presei, mai ales al televiziunilor. Pe 6 septembrie 2004 Iuscenko a acuzat dureri stomacale acute si a fost consultat de medici ucraineni care au diagnosticat o toxiinfectie alimentara. Peste patru zile, pe 10 septembrie, Iuscenko se interna la clinica austriaca Rudolfi?nenhaus, unde a fost diagnosticat cu pancreatita acuta. In plus, fata candidatului prezidential a fost acoperita cu pustule purulente, fiind aproape desfigurat. Iuscenko nu a ramas multa vreme internat: s-a intors in Ucraina pentru a-si continua campania electorala. Intre timp intreaga mass-media ucraineana preluase si dezbatea aprig subiectul otravirii. Pe 21 septembrie, in cadrul unui discurs tinut in fata Parlamentului de la Kiev, Viktor Iuscenko afirma ca este "victima bucatariei politice ucrainene, care este una ucigasa". Pe 30 septembrie Iuscenko s-a internat inca o data la Rudolfinenhaus, pentru a reveni in Ucraina dupa doar cateva zile. Primul tur de scrutin a avut loc pe 31 octombrie 2004 si a fost unul indecis: Iuscenko a obtinut 39,87% din voturi, iar contracandidatul Ianukovici 39,32% - ceea ce a dus la organizarea unui al doilea tur de scrutin pe 21 noiembrie 2004. Cu o prezenta la urne de peste 75% aceasta a doua runda de alegeri a dus la proteste masive in Kiev deoarece exit-pollurile indicau o victorie cu un avantaj de 11% pentru Iuscenko, in vreme ce numaratoarea oficiala a indicat o victorie a lui Ianukovici cu un avantaj de 3%. In urma protestelor care au durat doua saptamani, Curtea Suprema de Justitie a Ucrainei a anulat al doilea tur de scrutin si a hotarat organizarea unor noi alegeri pe 26 decembrie. Iuscenko a anuntat ca va castiga acest tur cu peste 60% din voturi - a castigat insa doar cu un procent de 51,99%. Controversa medicala Fazele campaniei electorale si cele ale internarilor lui Iuscenko la Rudolfinenhaus in Viena au fost coordonate cu declaratii de presa ale medicilor austrieci. Punctul culminant a fost atins pe 11 decembrie 2004, cu doar doua saptamani inainte de turul final al alegerilor, cand o echipa de medici austrieci s-au declarat ferm convinsi ca este vorba de o otravire cu dioxina. Insa mai inainte de aceasta declaratie mai multi alti medici din Occident si-au declarat indoiala asupra acestui caz - iar clinica Rudolfinenhaus a gazduit un scandal in urma caruia medicul sef al clinicii a fost silit sa demisioneze. In lunile septembrie, octombrie si noiembrie mai multi medici au facut declaratii cu privire la cauza bolii lui Iuscenko, medicii austrieci nedorind in prima faza sa sustina ipoteza unei otraviri. Primul care a sustinut ipoteza unei otraviri a fost profesorul John Henry, medic toxicolog la St. Mary�s Hospital din Londra care declara pentru BBC ca semnele ramase pe fata lui Iuscenko se datoreaza intoxicarii cu dioxina, sustinand ca aceasta substanta ar fi putut fi administrata prin intermediul mancarii. Insa aceasta opinie a fost contrazisa de alti experti. Nick Edwards, medic la St. Tomas Hospital din Londra a declarat ca semnele de pe fata lui Iuscenko intr-adevar corespund unei intoxicari cu dioxina, insa a afirmat ca acesta este primul caz de otravire cu aceasta substanta de care aude. Doctorul Stephen Mandy, profesor de dermatologie la Universitatea Miami din Statele Unite a afirmat ca pustulele de pe fata lui Iuscenko ar putea fi provocate de stres. BBC a citat si un expert britanic in otravuri care a respins teoria otravirii cu dioxina, insa a refuzat sa-si dezvaluie numele din cauza controversei aprinse din acea perioada. "Este nevoie de cantitati enorme de dioxina pentru a reusi sa otravesti pe cineva. Pur si simplu nu cred ca este vorba de o otravire. Semnele de pe fata lui Iuscenko ar putea fi cauzate de stres, ceea ce pare mult mai probabil", afirma expertul britanic citat de BBC. Scandal la Viena Pe 11 decembrie 2004, cu doua saptamani inainte de turul final de scrutin de la Kiev, doctorul austriac Nikolai Korpan a sustinut o conferinta de presa alaturi de doctorul Michael Zimpfer - directorul Rudolfinenhaus - in care afirma raspicat ca Iuscenko a fost otravit cu dioxina. "Acest lucru nu mai poate fi pus la indoiala. Acum suntem siguri si putem confirma ce substante au provocat intoxicatia. A primit aceasta substanta de la alte persoane care aveau un scop precis". Intrebat de jurnalisti daca cel care i-a administrat dioxina intentiona sa-l omoare pe Iuscenko, doctorul Nikolai Korpan a raspuns: "Da, desigur". Doctorul Nikolai Korpan s-a nascut in Ucraina, iar specializarea lui nu este toxicologia, ci chirurgia. Mai mult, conform Frankfurter Allgemeine Zeitung, Korpan nici macar nu era angajatul clinicii Rudolfinenhaus. Iar doctorul Michael Zimpfer, care i-a sustinut afirmatiile, era administratorul spitalului, neavand nici o alta legatura directa cu cazul Iuscenko. Medicul curant al lui Iuscenko, care s-a ocupat direct de caz, a fost Lothar Wicke - care insa demisionase cu doua zile inainte de conferinta de presa amintita, pe 9 decembrie. In cadrul unei conferinte de presa sustinuta pe 12 septembrie doctorul Wicke acuza persoane neidentificate de "raspandirea unor diagnostice medicale false cu privire la starea domului Iuscenko", subliniind cu aceasta ocazie lipsa unor dovezi medicale care sa sustina varianta unei otraviri. Intr-un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung se arata ca in urma acestei conferinte de presa doctorului Wicke "i s-a spus de catre persoane din anturajul lui Iuscenko sa nu mai zica nimic referitor la aceasta chestiune (cauza bolii lui Iuscenko, n.red.)". Lothar Wicke a mai declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung ca in acea perioada a inceput sa primeasca amenintari cu moartea. Pe 10 decembrie 2004, cotidianul francez Le Figaro publica un articol in care descria diverse ciocniri intre personalul Rudolfinenhaus si "membri ai unor forte de securitate cu accent slav". Revista austriaca Profil mentiona in aceeasi perioada faptul ca politistii austrieci (carora Parlamentul ucrainean le ceruse sa protejeze dosarul medical al lui Iuscenko) au ajuns sa se bata cu bodyguarzii lui Iuscenko in interiorul spitalului. Doctorul Lothar Wicke a relatat pentru Le Figaro o discutie cu Iuscenko, in care acesta l-a acuzat ca prin declaratiile sale il va face sa piarda alegerile. Inmultirea amenintarilor cu moartea la adresa doctorului Wicke a facut ca fortele de securitate austriece sa posteze un agent inarmat care sa-l protejeze. In urma presiunilor crescande, doctorul Wicke a demisionat pe 9 decembrie - mai ales dupa ce directorul Rudolfinenhaus, Michael Zimpfer, a incercat sa-l convinga sa nu mai faca declaratii publice. Implicarea serviciilor secrete ucrainene Viktor Iuscenko declara in cursul iernii lui 2004 ca va incerca sa afle cine l-a otravit dupa incheierea alegerilor, tocmai pentru a nu influenta alegatorii. Insa dezvaluirea faptului ca s-a simtit rau dupa o cina cu Igor Smesko - seful de atunci al serviciului secret ucrainean SBU - a facut ca mass-media sa acuza o conspiratie a serviciilor secrete. Smesko a respins public orice fel de acuzatii ca ar fi responsabil de otravirea lui Iuscenko. Ancheta in acest caz se afla inca in desfasurare dupa aproape patru ani de la producerea faptelor. O singura stire importanta referitoare la acest caz a aparut in ultima perioada: pe 27 martie 2008, omul de afaceri Vladimir Sulga - gazda cinei din ziua de 5 septembrie - a murit in urma unui infarct in timp ce se afla la o sectie de politie din Kiev. Sulga - in varsta de 51 de ani - a fost chemat in acea zi pentru audieri in legatura cu un caz de coruptie. S-a prezentat la sectie insotit de avocatul sau, iar dupa audieri a iesit din sediul politiei. La putina vreme a primit un apel telefonic care i-a solicitat sa se intoarca la politie - Sulga s-a intors fara avocat si le-a spus politistilor ca nu va face nici o declaratie in lipsa avocatului care plecase. Pana la sosirea reprezentantului legal, Sulga - care astepta pe holurile politiei - s-a simtit brusc rau si a murit inainte de sosirea medicilor. Serviciile secrete ucrainene au un trecut controversat si furtunos. Pe langa acuzele privind otravirea lui Iuscenko, presa internationala a publicat la inceputul acestui an o serie de dezvaluiri privind ineficienta lor: discuri cu informatii secrete de stat sunt vandute in pietele din Kiev. Scandalul Kucima - Gongadze (un ziarist ucis din ordinul presedintelui ucrainean) a fost declansat in urma amplasarii unor dispozitive de interceptare chiar in resedinta prezidentiala. Revista Jane�s citata de www.axisglobe.com sustine ca serviciile rusesti de informatii au reusit sa recruteze agenti ucraineni de varf si sa sustraga ample informatii politice si economice. Serviciul rus de informatii externe (SVR) a reusit sa-si infiltreze agentii pana la cel mai inalt nivel in administratia prezidentiala ucraineana, guvern si servicii secrete. Jane�s apreciaza ca in viitor confruntarile dintre serviciile secret ucrainean si rus vor cunoaste o escaladare fara precedent.

George DAMIAN