George DAMIAN 

Inca o deturnare de proportii a unor simboluri si realitati istorice se face simtita zilele acestea in societatea romaneasca. Este vorba de manipularea cunoscuta sub numele de "Ziua aromanilor" - serbata de cativa ani pe 23 mai. Momentul in sine este intr-adevar unul istoric: pe 23 mai 1905 sultanul otoman Abdul Hamid al II lea conferea romanilor din Peninsula Balcanica un statut de autonomie limitata. Documentul a fost preluat si interpretat ca o "eliberare a aromanilor" - o interpretare care deturneaza faptele si siluieste logica. Mai mult, aceasta interpretare este folosita pentru a legitima simbolic aparitia unei noi minoritati in Romania - falsa "minoritate aromana". In primul rand documentul din 1905 nu vorbeste nicaieri de "aromani" - este scris in limba turca si mentioneaza poporul "ulagh" din cuprinsul Imperiului Otoman. Mai simplu spus - valahi. Nici vorba de aromani. Faptul ca romanii din Brasov au aparut timp de mai multe secole in cronicile si actele sasesti sub denumirea de "Walachen" nu-i face mai putin romani. Logica aplicata in acest caz este una similara cu cea aplicata la Chisinau in inventarea "etniei moldovenesti". Primele documente care se refera la locuitorii de la est de Carpati ii denumesc "volohi". Manipularea de tip stalinist de la Chisinau refuza cu incapatanare sa-i apropie pe "volohi" de "valahi" si atunci corifeii moldovenismului ii decreteaza pe numitii volohi drept "proto-moldoveni" si renunta sa mai analizeze de ce purtau acest nume. La fel, "valahii" de la sudul Dunarii devin brusc orice altceva decat romani. Decretul imperial din 23 mai 1905 le dadea "valahilor" din cuprinsul Imperiului Otoman dreptul de a se organiza in comunitati dotate cu privilegii de autoadministrare. Mai mult, acelasi document stabilea ca statul roman avea dreptul de a finanta pe teritoriul Imperiului Otoman scoli, publicatii culturale si biserici romanesti. O victorie diplomatica majora, datorata ambasadorului roman la Constantinopol Alexandru Lahovary. Nici vorba in asa - numitul "act fondator al minoritatii aromane" de aparitia unui nou popor in estul Europei. Dimpotriva, Imperiul Otoman recunoaste Romaniei dreptul de a se ingriji de soarta unei ramuri a propriului popor. In plus diferenta dintre calendarul pe stilul vechi si calendarul pe stilul nou facea ca decretul otoman din 23 mai sa fie aniversat pe 10 mai de romanii sud-dunareni ca zi a romanilor din afara granitelor tarii. O dezbatere care in mod normal isi are locul in revistele de istorie intra in spatiul public in mod inexplicabil la o prima vedere. Inventarea unei minoritati aromane la Bucuresti nu poate fi tratata ca fiind un caz izolat. In Bulgaria si Serbia nu se vorbeste la nivel oficial de minoritati romanesti - ci de "vlahi". In Ucraina - mai ales in sudul Basarabiei - la fel: nu prea exista romani din punct de vedere oficial, ci doar moldoveni. Romanii din Bucovina de nord si din Tinutul Herta sunt supusi sistematic presiunilor pentru a imbratisa fabricata identitate moldoveneasca. In Republica Moldova "moldovenismul" a devenit industrie de partid si de stat - politrucii pregatiti in URSS imprastiindu-si frenetic semintele otravite. Mecanismul este simplu si bine pus la punct. Se bazeaza pe minciuna, distorsionarea realitatilor si documentelor istorice, omiterea documentelor care nu se incadreaza in schema proiectata. Ideologi cu putina carte altoiesc pe schema primita cateva franturi de date si reusesc in timp record sa inventeze noi popoare. Mai lipsesc doar fonduri pentru crearea permanenta de scandaluri publice - si de indata ce sunt gasite incepe popularizarea. Scopurile sunt diferite - de la caz la caz. Uneori este vorba de considerente strategice gandite cu multa vreme in urma - adevarate mosteniri ale raului - asa cum este teoria moldovenismului. Alteori este vorba de meschinarii dambovitene - cum este cazul aromanilor. Inventarea si acceptarea unei noi minoritati inseamna asigurarea unui scaun de deputat - iar fondatorul noului popor se va bucura de acest scaun fara sa mai treaca prin urna electorala. O tinta parca prea mica...