Haosul din constructii ar putea iesi la iveala abia in urma unui cutremur devastator, similar cu cel care a lovit Romania in 1977. Controlul statului in aceasta industrie este minimal, din cauza lipsei de personal calificat. Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) dispune doar de 650 de inspectori la nivel national, iar posturile scoase la concurs raman neocupate. Reprezentantii ISC controleaza de regula doar documentele aferente constructiei, mai putin realitatea din teren. Piata blocurilor noi de locuinte, aflata in plina ascensiune, este cea mai vulnerabila la riscul seismic, deoarece aici patrund dezvoltatori fara experienta, preocupati mai mult de maximizarea profiturilor si mai putin de siguranta si confortul viitorilor locatari. Criza fortei de munca in constructii determina inclusiv investitorii consacrati sa subcontracteze de mai multe ori lucrarile. Acestea ajung sa fie executate de constructori care opereaza cu muncitori necalificati sau semicalificati. Specialistii in proiectare si in constructii, dar si autoritatile din domeniu recunosc ca exista semne de intrebare in ceea ce priveste siguranta. Chiar si Inspectoratul de Stat in Constructii admite ca in urma unor reclamatii au fost descoperite grave nereguli in cazul unor ansambluri rezidentiale. Cosmarul noii locuinte Achizitionarea unei locuinte intr-un cartier rezidential nou s-a transformat pentru multi dintre cumparatori intr-un cosmar. Problemele incep de la semnarea contractelor, continua cu depasirea termenelor de predare si ating apogeul atunci cand proprietarii constata ca grave nereguli in apartamentele pentru care au platit peste 100.000 de euro. Aceasta este doar partea vizibila a degringoladei din constructii. Elementele mai putin vizibile, care devin "vicii ascunse", sunt structurile de rezistenta ale blocurilor de locuinte. In timp ce, potrivit Ministerului Dezvoltarii, Locuintei si Lucrarilor Publice, "conditiile seismice din Romania sunt dintre cele mai severe din Europa", autoritatile publice acorda atentie doar cladirilor vechi, vizibil deteriorate, fara sa initieze un control eficient al constructiilor noi. Asta desi specialistii in proiectare si in constructii si autoritatile in domeniu recunosc ca exista semne de intrebare privind siguranta. "Ar trebui sa ne raportam la un context actual, respectiv la o criza a fortei de munca pe piata de constructii exceptionala coroborata cu o cerere de lucrari pe piata care e fara precedent - e o situatie cu care cred ca ne intalnim o data ca si profesionisti. E o presiune mare din acest punct de vedere pentru care piata romaneasca nu e pregatita. Cred ca nici la nivel de autoritati, nici la nivel de constructori, nici de proiectare, iar cercetarea e intr-un moment prost din motive bine stiute. Nu suntem pregatiti sa facem fata la ceea ce se intampla pe piata: cererea pe piata de rezidential, birouri etc", ne-a declarat Dragos Marcu, directorul firmei de proiectare "Popp si Asociatii". Marcu a explicat ca marii dezvoltatori din Vest au venit in Romania doar cu echipe de project management si cu cunostintele lor in domeniul organizarii. "Din punct de vedere tehnic cu prea mult nu ne-au ajutat. Sunt mari antreprenori vestici in Romania, care au, tehnic vorbind, doar director si portar. Putini au forta de munca proprie. Constructorul desemnat de antreprenor face toate diligentele sa duca contractul la bun sfarsit. Problema este ca sunt constructii la care ai in santier 500 - 1000 de oameni. Nimeni nu are atatia oameni. Se lucreaza in fapt printr-o serie de subcontractari. Sunt mai multe nivele de subcontractori. Cu cat sunt mai multi subcontractori, cu atat calitatea oamenilor din teren e mai mica", a adaugat Marcu. "Dati jos din pret" In opinia acestuia, riscul in ceea ce priveste calitatea si siguranta constructiei creste exponential in cazul investitiilor mici, cum ar fi un bloc de locuinte, care sunt realizate de diverse persoane fizice fara experienta in domeniu. In cazul marilor investitii, dezvoltatorii fac presiuni asupra proiectantului sa minimizeze cat mai mult costurile, de multe ori in detrimentul calitatii, preferand sa plateasca mai multi bani echipelor de consultanta financiara pentru a gasi solutii mai ieftine. "De exemplu, in cazul unui mall din Bucuresti: clientul a fixat buget 60 de milioane de euro si, la proiect au iesit 65 de milioane, iar el a zis dati jos din pret ca nu ma inscriu in buget", exemplifica Dragos Marcu. El a precizat, totusi, ca nu crede ca investitorii consacrati risca in cazul structurilor de rezistenta. Tariceanu: "Semanam cu Orientul subdezvoltat" Premierul Calin Popescu Tariceanu a atras atentia recent asupra degringoladei din constructii. "Nu este nici un fel de disciplina in ceea ce priveste regimul de constructii. Probabil ca planurile de urbanism zonal si planurile de amenajari generale, de urbanism general, sunt tratate cu mult prea multa usurinta, ca sa nu spun cu superficialitate, de primariile din zona si de aceea avem un fel de regim de constructii extrem de pestrit, care seamana mai degraba cu Orientul de nu stiu unde, cu Orientul subdezvoltat si nu cu o tara europeana", a spus premierul, acum o saptamana, la Constanta. Cumparatorii se plang pe Internet Exasperati de lipsa de reactie a autoritatilor, cei care au dat sute de mii de euro pentru o locuinta intr-un bloc nou isi publica nemultumirile pe Internet. Pe forumul Softpedia, exista mai multe sectiuni dedicate cartierelor noi. "Chiar ieri discutam cu constructorul despre un lot de 200 de vile care se vor construi la Corbeanca. Lasand la o parte viteza fenomenala de executie (...), proiectul de rezistenta e... mirific: un strat de 20 cm de pietris si o placa de beton nearmata, astea in chip de fundatie. Sper din tot sufletul ca macar blocurile se fac mai cu simt de raspundere... ", spune, spre exemplu, Dana H. "Am sa va vand un pont. Exista un domn Kerhaiani care contruieste in spatele mall Vitan, Dristor metrou, Camil Ressu, Ilioara cateva imobile care sunt total in ilegalitate, ce sa mai vorbim de calitate", spune o alta persoana. Constructii noi cu probleme grave Si presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Ruxandra Cleciu, recunoaste ca, pe langa riscul ca unele proiecte imobiliare sa fie blocate din lipsa de finantare, o alta problema este si standardul acestora de calitate. "Nu sunt toate la nivel de calitate. Insa nici noi nu putem intra cu clientii pe santier sa verificam lucrarile, este interzis de lege. Teoretic, cumparatorul are garantia calitatii lucrarii din partea statului, care aproba constructia, in special proiectul de rezistenta. Singurul sfat pentru cumparatori ar fi sa se documenteze despre lucrarile anterioare ale dezvoltatorului, pentru a avea o imagine despre seriozitatea acestuia si sa fie extrem de atenti in momentul in care citesc contractul", a afirmat Cleciu. Dezvoltatorii gandesc ca, cu cat obtin aprobari pentru mai multe etaje, cu atat profitul e mai mare, deoarece se va duce mai mult pe verticala, insa nu este asa. Deja, la mai multe niveluri subterane, investesti mai mult in structura, nu mai poti construi pe beton, trebuie structura metalica etc", a adaugat Cleciu. ISC: Se verifica doar actele In ciuda faptului ca legislatia romana in domeniul constructiilor, si in special in privinta normelor de siguranta antiseismica, este foarte severa, statul nu supravegheaza realitatea din santier, ci doar actele. "Practic, inspectorul nu verifica fizic constructia, ci se uita la documente", ne-a explicat seful Inspectoratului de Stat in Constructii, Dorina Isopescu (foto). In opinia sa, normativele in vigoare in momentul de fata nu mai permit erori de tipul celor care s-au facut inainte de cutremurul din '77. Totusi, ISC a descoperit probleme grave in cazul unor ansambluri rezidentiale. Astfel, s-au identificat cazuri in care nu era respectata adancimea fundatiei, raportat la prevederea legala referitoare la adancimea de inghet. "Sunt cazuri de cumparatori care au facut reclamatii la ISC ca au dat sute de mii de euro si, in momentul in care au dorit sa modifice ceva in apartament, au constatat ca acesta era realizat din pereti nestructurali, chiar acolo unde trebuia sa existe pereti portanti si de rezistenta sau, mai recent, ca mai mult de o jumatate dintr-o casa, in care cealalta era construita pe fundatie, practic doua treimi din casa realizate ca anexe pe o platforma betonata, pe terasa constructiei existente, fara fundatie", sustine Dorina Isopescu. Cele mai multe sanctiuni aplicate de ISC pentru ansamblurile rezidentiale au vizat judetele Bihor si Cluj, urmate de zona Bucuresti - Ilfov.

Pagina realizata de Gilda POPA