Sorin ROSCA STANESCU 

Seful statului, spun acest lucru fara nici o ironie, se bucura de multi aparatori. Voluntari sau nu. Acestia sunt iritati. De orice asociere a presedintelui Romaniei cu Vladimir Putin. Si contesta orice scenariu care porneste de la ipoteza suspendarii ori demisiei lui Traian Basescu. Fiind vorba de un fenomen deloc izolat, care trebuie tratat cu toata consideratia, eu voi continua sa imi prezint argumentele, fiind evident atent si la punctul de vedere al avocatilor presedintelui roman. Desigur, situatia Federatiei Ruse este mult diferita de cea a Republicii Romania. Nu mai are rost sa demonstrez de ce. Printre putinele asemanari, insa, putem consemna omnipotenta serviciilor secrete. La Moscova si la Bucuresti serviciile secrete au continuat, de la declansarea fenomenului Perestroika si, respectiv, de la caderea dictaturilor in statele satelite, sa detina, indiferent cum s-au redefinit, pozitii cheie. In plan politic si economic. De aceea, nici la Moscova si nici la Bucuresti nu exista in spatiul de interese si actiune al serviciilor secrete nici cea mai mica intentie de a renunta la un bun castigat. Cu alte cuvinte, serviciile secrete nu sunt indiferente in raport cu lupta pentru putere politica si, cu atat mai putin, in ceea ce priveste detinerea sefiei statului. Pana in prezent, cei trei sefi de stat de la Bucuresti - Iliescu, Constantinescu si Basescu - au avut opinii diferite despre rolul jucat de serviciile secrete, trasatura comuna fiind insa importanta extraordinara pe care fiecare dintre ei le-a acordat-o. Ion Iliescu a fost un beneficiar al activitatilor de politie politica desfasurate de vechea securitate, insinuata la pupitrul de comanda al celor opt servicii secrete existente in perioada sa. Pana la un punct, si Emil Constantinescu a fost un beneficiar, fiind convins - si actionand in consecinta - ca informatiile furnizate de acestea au o valoare reala si nu un scop diversionist. Apoi, inainte de a-si incheia mandatul, a declarat ca a fost tradat de serviciile secrete. Si Traian Basescu si-a facut o preocupare de prim rang legata de descendentele fostei securitati, constituind in final faimoasa Comunitate de Informatii. Si multe dintre actiunile sale, corecte ori hazardate, se datoreaza sintezelor furnizate de aceasta institutie. Procedand mai inteligent decat ceilalti doi presedinti, Basescu a acaparat - pana la proba contrarie - esalonul doi, cel de comanda al serviciilor inteligente. Nu o spun eu, o spune Alina Mungiu, facand ea insasi o paralela intre Putin si Basescu, ca si unul si altul au fost ofiteri. Primul in KGB. Cel de-al doilea aparent doar in Marina, desi a detinut o functie - cheie de sef al reprezentantei romane la Anvers, in Belgia. Intr-un stat cu care ne aflam atunci in plin razboi rece. Dincolo de precizarile de mai sus, ce ii mai poate apropia pe cei doi lideri politici? Doar dorinta comuna de a stapani integral jocurile politice prin acapararea unei puteri maxime. In rest, conditiile specifice din Romania, dar si natura personalitatii sale ma indeamna sa consider ca Basescu incearca doar, fara succes, sa imite modelul Putin. Cat despre ipotetica suspendare a lui Basescu, imediat dupa alegerile parlamentare, scenariul trebuie luat in consideratie, indiferent de parerile doamnei Pippidi, pentru ca este singura solutie a frontului politic anti-Basescu de a evita numirea de catre presedintele in exercitiu a unui guvern minoritar reprezentat de partidul prezidential. La fel cum si demisia lui Basescu trebuie luata in calcul, daca acesta doreste cu adevarat sa devina jucator, conducand personal viitorul guvern si instaland la Cotroceni un succesor. Tot din partidul prezidential.