Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria au declansat adevarate razboaie ecologice la granitele Romaniei, incalcand flagrant tratatele si conventiile internationale semnate. Bistroe, Giurgiulesti, Ungheni, Belene, Kozlodui devin sinonime cu adevarate bombe ecologice, amenintand fragilele ecosisteme ale Dunarii, Prutului si Deltei, aflate sub protectia speciala a UNESCO si a altor organisme mondiale. In ciuda apelurilor acestora cat si ale Romaniei, fostele republici de sub tutela URSS continua sa demonstreze ca interesele lor geostrategice si geoeconomice sunt mai presus decat respectarea legii internationale. Autoritatile ucrainene au aniversat cu fast implinirea unui an de la inaugurarea oficiala a canalului Bistroe, ignorand demersurile repetate ale partii romane si ale oficialilor Uniunii Europene, relateaza mass-media de la Kiev. Guvernatorul regiunii Odessa, Nikolai Serdiuk, a reluat pentru publicatia "Biznes Novosti" declaratiile potrivit carora ruta de navigatie de mare adancime Dunare-Marea Neagra va fi construita si exploatata conform proiectului initial. Dupa cum dezvaluia intr-un recent material publicatia ucraineana online Eho, Serdiuk a afirmat ca "acest canal se construieste, va continua sa fie construit si va fi exploatat", specificand ca acest punct de vedere este impartasit de presedintele Viktor Iuscenko. "Noi vom avea o cale navigabila pe Dunare, indiferent de ce spun altii", a mai adaugat guvernatorul ucrainean. WWF impotriva Canalului

		- Canalul Prorva, 2 - Canalul Bistroe (ruta proiectata), 3 - Canalul Sulina,4 - Canalul Dunare-Marea Neagra

World Wild Fund (WWF), organizatia de conservare globala, este profund ingrijorata in ceea ce priveste continuarea constructiei asa-numitului "Canal Bistroe", care ameninta sa aiba consecinte transfrontaliere semnificative asupra ecologiei Deltei Dunarii, extrem de importanta la nivel global, frontiera intre Ucraina si Romania, transmite panda.org. "Construirea Canalului Bistroe vine in contradictie cu legislatia nationala a Ucrainei precum si cu cea internationala. In plus, acesta ameninta sa aiba consecinte semnificative negative asupra proceselor ecologice din Delta Dunarii", afirma WWF. Aceasta pozitie va fi prezentata si la cea de-a patra Conferinta a Partilor a Conventiei ESPOO, care se va desfasura intre 19 si 21 mai la Bucuresti. La declansarea lucrarilor pentru canal, Asociatia Civic Media, sustinuta si de WWF, a reusit sa stranga 45.000 de semnaturi la www.petitiononline.com/RomDelta. WWF continua aceasta forma de protest si cheama europenii sa semneze o petitie catre Comisia Europeana, la www.danubecampaign.org/ your_help/sign_petition, sub, deviza "Dorim un fluviu care sa fie viu, nu doar un canal!". Constructia canalului are puternice implicatii geostrategice anti-NATO si anti-UE, iar navele care vor folosi acest canal vor evita practic controlul european. 100 de bombe nucleare langa Bucuresti Dupa ce UE a obligat Sofia sa inchida hazardul nuclear de la Kozlodui, autoritatile bulgare se pregatesc sa deschida, la Belene, un nou capitol riscant al energiei atomice, situat la mai putin de 100 de kilometri de Bucuresti. Departe de a fi o initiativa noua, de vreme ce dateaza inca de la inceputul anilor '80, proiectul centralei nucleare de la Belene a fost reactivat in decembrie 2002, la mai bine de 12 de ani de la abandonarea sa, din lipsa de fonduri, cu scopul de a mentine capacitatea Bulgariei de a exporta curent electric. Proiectul, ce urmeaza sa fie dezvoltat de trustul rusesc Atomstroyexport, incepand cu 1 august 2008, si inagurat cel mai probabil in 2014, presupune construirea a doua reactoare VVER de conceptie ruseasca de cate 1.000 megawati, identice cu unitatile sovietice 5 si 6 ale problematicei centrale nucleare de la Kozlodui, fiind intens criticat de organizatiile ecologiste pentru impactul sau negativ asupra mediului. Mai mult, unul din argumentele care a pus la indoiala fezabilitatea proiectului s-a concentrat asupra faptului ca facilitatea a fost construita intr-o zona cu un potential seismic ridicat, constatat inca din 1984 in Bulgaria de catre insusi directorul Laboratorului Central de Geodezie din Sofia, N. Gheorghiev. Cu toate acestea, centrala nucleara de la Belene a primit avizul Comisiei Europene in decembrie 2007, Executivul comunitar apreciind ca "aspectele investitiei in chestiune sunt conforme cu obiectivele Euratom". Si, totusi, in caz de accident, centrala construita in exclusivitate cu piese de origine sovietica, ar putea elibera radioactivitatea a 100 de bombe de la Hiroshima. Kozlodui, copie dupa Cernobil Daca in 1999 cedau presiunilor UE, consimtind, in perspectiva aderarii la spatiul comunitar, dar si a unui pachet compensatoriu atractiv, in valoare de 550 de milioane de euro, la inchiderea treptata a patru din cele sase reactoare de tip sovietic ale centralei nucleare la Kozlodui, oficialii de la Sofia par sa regrete acum decizia, curtand Bruxelles-ul pentru fonduri suplimentare. Construita in anii '70, dupa modelul Cernobil, la doar patru kilometri de malul Dunarii, respectiv la mai putin de 150 de kilometri de Bucuresti, centrala nucleara de la Kozlodui a ajuns in atentia UE in anii '90, dezafectarea sa figurand printre conditiile puse Sofiei de catre Bruxelles in vederea deschiderii negocierilor de aderare a vecinilor de la sud de Dunare la spatiul comunitar. Catalogata de Departamentul american al Energiei drept una dintre cele mai periculoase instalatii nucleare din lume, de vreme ce nu dispune de un invelis protector care sa impiedice o eventuala scurgere de radiatii direct in mediul inconjurator, Kozlodui a facut obiectul unor reabilitari ulterioare, finantate cu fonduri din Occident, UE reusind sa obtina, intr-un final, inchiderea reactoarelor 1 si 2, in decembrie 2002, respectiv a unitatilor 3 si 4, in decembrie 2006. Cele patru unitati sunt insa abilitate sa opereze in continuare, fara generarea de enegie electrica sau termica, centrala de la Kozlodui functionand, in prezent, prin intermediul reactoarelor 5 si 6. Voronin pune un port petrolier in coasta Deltei Conducerea comunista de la Chisinau pregateste inaugurarea cu mare fast a portului de pasageri si de marfuri de la Giurgiulesti, dupa lansarea terminalului petrolier. Infrastructura necesara deservirii orgoliului presedintelui Vladimir Voronin, la Giurgulesti si Ungheni, va provoca distrugerea rezervatiei naturale "Lunca Prutului Inferior" de la granita moldo-romana. Ambitia comunista de a transforma Republica Moldova intr-o putere navala, sustinuta de firmele rusesti implicate in respectivele proiecte, afecteaza in mod grav ecosistemul raului Prut, care formeaza o parte din granita de est a Uniunii Europene cu fosta republica sovietica. In cazul unui accident petrolier in acest port, unde se intersecteaza si interesele Ucrainei cu cele ale Rusiei, poate fi afectata iremediabil intreaga Delta. Demersurile organizatiilor ecologiste si pentru apararea drepturilor omului au fost condamnate de presedintele comunist Vladimir Voronin si premierul demisionar Vasile Tarlev, care a declarat in luna ianuarie a anului curent ca "cei care vor tergiversa darea in exploatare a obiectivelor de la Giurgiulesti vor fi considerati tradatori ai Republicii Moldova". La randul sau, Vladimir Voronin a declarat la ceremonia de inaugurare a terminalului petrolier de la Giurgiulesti ca Romania a "cautat in fel si chip sa convinga" Chisinaul sa nu construiasca un terminal petrolier propriu. Inaltul oficial comunist a adaugat ca Republica Moldova nu poate ceda pentru a satisface "dorinta vecinilor, a prietenilor strategici si nu prea strategici, de diferite nuante si cu diferite scopuri".

Pagina realiza de Luciana POP, Mihai ISAC, Anne-Marie LUPASCU