La 10 mai 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, chemat pentru a carmui Principatele Romane, a depus juramantul in fata Parlamentului de la Bucuresti, pe fondul climatului politic instabil datorat lovituirii de stat impotriva lui Alexandru Cuza. Tot la 10 mai, dar in 1877, Carol I a proclamat in Parlament independenta Romaniei fata de Imperiul Otoman, in urma votului istoric al legiuitorilor romani. Patru ani mai tarziu, in aceeasi zi, la 10 mai 1881, Carol I a fost incoronat ca primul Rege al Romaniei, statul roman fiind declarat Regat prin Legea nr. 710 din 15 martie 1881. Vreme de aproape o jumatate de veac (1947-1989), comunistii au incercat sa stearga aceasta zi din memoria colectiva a poporului roman prin falsificarea grosolana a istoriei, guvernul comunist Petru Groza mutand sarbatoarea Independentei dobandite la 1877 pe 9 mai. Dupa 1989, numeroasele initiative care au incercat sa modifice Legea Sarbatorilor legale, astfel incat ziua de 10 mai sa-si recapete cinstea cuvenita, au fost blocate de ramasitele sistemului totalitar din politica romaneasca. Monarhie constitutionala 10 Mai 1866 a marcat inceputul dinastiei romane prin proclamarea Principelui Carol I ca domnitor al tuturor romanilor. La Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Este ziua in care isi exprima devotamentul "fara margini fata de noua mea patrie, si acel neinvins respect pentru lege, pe care l-am cules in exemplul alor mei. Cetatean azi, maine, de va fi nevoie, soldat, eu voi impartasi cu dumneavoastra soarta cea mai buna ca si cea mai rea". Independenta Tot la 10 Mai, dar de data aceasta in anul 1877, se marca Ziua Independentei de Stat a Romaniei, cucerita prin lupta, sub comanda suprema a Principelui Carol I, la Plevna, Rahova, Vidin si Smardan. Obtinerea independentei a reprezentat un obiectiv primordial al Pricipelui Carol I, care a fost nevoit sa apere prin armele diplomatiei noul statut in fata eforturilor Imperiului Tarist de a-si subordona prin tratate miselesti cel mai nou stat independent din Europa. "Suntem deslegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta... Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare", spunea Mihail Kogalniceanu in acea fastuoasa zi. Dupa discursul sau, Parlamentul a votat in unanimitate o motiune care declara "Independenta absoluta a Romaniei". Regat Peste patru ani, la 10 Mai 1881 avea loc proclamarea Regatului Romaniei, Principele Carol I devenind primul rege al Romaniei. "Romania, constituita in Regat, completeaza si incorporeaza opera regenerarii sale. Ea isi da un nume, care este de acord cu pozitiunea ce a dobandit, ca Stat Independent. Prin noul nume si titlu se intaresc mai mult stabilitatea si ordinea in Romania. Regatul Roman, Maria Ta, este astfel continuarea domniei romane; nu are alt program, nici alte aspiratii, nici alte tendinte. Este o consacrare, o intarire mai mult data de Romani principiului monarhic, pe care Maria Ta ai stiut a-l planta adanc pe pamantul Romaniei. Forta morala si materiala a noului Regat o vom cauta acolo unde ea exista: in practicarea cu sfintenie a regimului constitutional, in dezvoltarea resurselor noastre, in completarea organizarii noastre sociale si economice, in fine, in continuarea unei politici leale si oneste mentinand cele mai bune relatii cu toate Puterile si inspirand o egala incredere ca si in trecut. Aceasta este semnificatia, acesta este scopul Regatului Roman. Astfel l-au inteles Corpurile legislative, astfel l-au votat in unanimitate, de care Romanii au dat de multe ori dovada ca o pot avea pentru orice fapta mare si nationala" era stipulat in actul semnat de Ion Bratianu si toti ministrii, act care cimenta intrarea statului roman in randul tarilor moderne ale Europei. Ca un ultim act al recunoasterii lui Carol I drept rege al tuturor romanilor, la 10 Mai 1909, in orasul Salonic, aflat atunci sub administratia Imperiului Otoman, reprezentantii comunitatilor aromane din Balcani l-au recunoscut pe primul rege al Romaniei Moderne, drept rege al romanilor balcanici. Sarbatoarea de suflet Istoricul Ion Bulei si-a pus intrebarea daca 10 Mai era ziua Regelui si a Familiei sale sau ziua tuturor romanilor. Iata ce raspuns a gasit: "Desigur, mai cu seama la inceput, ea avea mai accentuat prima acceptiune. Era ziua in care, in 1866, la Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Sarbatoarea acestei zile avea si semnificatia aducerii aminte, avand mereu persoana Principelui (Regelui) si Familia sa in centru. Familia Regala, pe langa participarea la defilare, era prezenta la slujba pentru sfintirea zilei la Mitropolie, la masa festiva de la Palat, iar seara iesea in mijlocul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la Sosea si la spectacolul cu focuri de artificii din Cismigiu. Carol I, Ferdinand, dar si Carol II si Mihai I voiau sa fie in aceasta zi cat mai mult vazuti, sa ilustreze apropierea de popor. Deja la prima intalnire cu oaspetii sai de 10 Mai, in 1867, Carol I rostea intaiul sau discurs in limba romana. Pentru a sarbatori aceasta zi se editau marci postale cu aspecte din viata Suveranului.(...) Se instituiau medalii, care erau conferite pe viata, dreptul de a le purta era personal si el nu se putea transmite urmasilor. Se bateau monede jubiliare, cum erau cele de aur de 100, 50, 20 lei si cele de argint de 1 leu, 5 lei s.a.m.d. 10 Mai era si ziua in care se aduceau osanale, in care se spuneau vorbe pompoase (intr-o cuvantare tinuta la 10 Mai, la o serbare din Bucuresti, Carol I era comparat cu... "Fat-Frumos, care se urca pe varful muntelui ca un vultur")". Istoricul a ajuns la concluzia ca 10 Mai nu era doar ziua Regelui si a Familiei sale: "Sarbatoarea Regelui Carol e si sarbatoarea Romaniei! Netrebnic romanul care nu-si uita astazi de pasurile lui", cum clama Pompiliu Eliade intr-o conferinta tinuta la o serbare populara in 1903, indemnand locuitorii Bucurestilor sa petreaca, sa uite de necazuri si sa traiasca laolalta cu semenii o clipa de inaltare sufleteasca. Era ziua cand, mai ales in marile asezari, se simtea aerul de sarbatoare. La Bucuresti, in Piata Universitatii, era defilarea armatei, a elevilor, studentilor, mestesugarilor si negustorilor, a primarilor si nobililor judetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care veneau", arata istoricul Ion Bulei. Romanii sarbatoresc astazi ziua de 10 Mai, una din cele mai importante date din istoria moderna a statului roman, avand o tripla semnificatie. In timpul monarhiei, 10 Mai a fost sarbatorita cu mare fast ca Zi Nationala a Romaniei.

Mihai ISAC