Mai multe cutremure de pamant s-au produs, ieri, in apropierea granitelor tarii noastre, cel mai puternic, de 5,2 grade pe scara Richter, fiind inregistrat in sudul Ucrainei. "Cutremurul a avut loc la o adancime de 40 km, fiind resimtit si in localitati din estul Romaniei, fapt confirmat de la statia din Constanta. Probabil ca intensitatea acestuia pe teritoriul romanesc este de doua-trei grade pe scara Mercalli, astfel ca nu a creat probleme deosebite", a precizat Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului. La un minut dupa ora 11.00, un alt seism, cu magnitudinea de 5 grade pe scara Richter, a fost inregistrat de Statia de seismologie a Institutului de Geofizica si Geologie a Academiei de Stiinte a Moldovei. Directorul institutului, Vasile Alcaz, a comunicat pentru Info-Prim Neo ca este vorba de un cutremur neobisnuit pentru Moldova, epicentrul fiind undeva in Marea Neagra, in nordul Turciei. El a precizat ca asemenea cutremure sunt sesizate foarte rar pe teritoriul Republicii Moldova, poate o data la o suta de ani. Cel mai puternic au simtit cutremurul locuitorii din sudul tarii. La Chisinau intensitatea lui a fost de 3-4 grade scara Richter. Alt cutremur, de 4,8 grade Richter, a fost resimtit in districtele Dobrici si Silistra, din sud-estul Bulgariei, relateaza site-ul novinite.com citat de Mediafax. Epicentrul seismului a fost localizat la 620 de kilometri de capitala Sofia, potrivit seismologilor. Vrancea a ramas neclintita Din fericire, Romania a scapat, de aceasta data, fara vreun seism in zona Vrancea - recunoscuta ca generatoare a unora dintre cele mai puternice miscari tectonice. Ultimul cutremur produs aici a fost pe 3 mai 2008 si a avut 3,1 grade Richter, iar cel mai recent de intensitate mare - pe 24 aprilie, avand 4,7 grade Richter. Anul acesta s-au implinit 31 de ani de la marele seism din 4 martie 1977, cu epicentrul in zona Vrancei si o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Seismul a avut loc la ora 21.22 si a fost urmat de aproximativ 250 de replici, pana in ziua de 13 martie 1977. Cea mai puternica replica a avut magnitudinea de 4 grade Richter si s-a produs la aproximativ 90 de minute de la cutremur. Seismul a avut efecte devastatoare asupra Romaniei. In numai 55 de secunde a facut 1578 de victime, din care 1424 in Bucuresti. La nivelul intregi tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit. Tot orasul Zimnicea a fost distrus, fiind reconstruit din temelii. Epicentrul cutremurului a fost localizat la o adancime de circa 100 km, unda de soc fiind simtita in toti Balcanii. Banii de consolidare, nefolositi Bucurestiul este a doua capitala a Europei, dupa Lisabona, cea mai expusa riscului seismic. Pana in prezent au fost expertizate 2450 de cladiri, iar 383 sunt incadrate la clasa I de risc seismic, 123 dintre ele fiind construite pana in anul 1940. Primaria Capitalei a reusit sa consolideze numai zece dintre acestea. La nivelul tarii insa, doar doua cladiri au fost consolidate. Municipalitatea Bucurestilor a returnat in 2007, la bugetul de stat, doua milioane lei nefolositi pentru con-solidare, din cauza licitatiilor care nu au mai avut loc, generate de unele nereguli in relatia constructor-asociatii de proprietari. In prezent nu exista o legislatie adecvata care sa prevada expertizarea cladirilor publice aflate in situatie de risc seismic. Printr-un program sustinut de Banca Mondiala cu 70 milioane de dolari, se va derula, pana in 2010, consolidarea cladirilor publice sensibile la seism. a anuntat in februarie, in acest an, a precizat ministrul, se vor aloca opt milioane lei pentru consolidari, dar ritmul actual nu va permite, crede el, cheltuirea lor in totalitate. Harta seismica din Balcani Cu ajutorul unei finantari nerambursabile din partea Fundatiei Civile pentru Cercetare si Dezvoltare (CRDF) din SUA, o mica echipa de specialisti din Albania, Bulgaria, Kosovo, Macedonia, Muntenegru si Romania a creat o noua harta ce ilustreaza zonele cu pericol geologic din tarile lor. Autorii hartii au participat recent la un atelier in Ohrid. Proiectul reprezinta prima incercare de producere a unei harti comune omogene a zonelor cu pericol geologic din Balcani, informeaza Southeast European Times. Pana acum, au fost efectuate lucrari separate de acest gen de catre diverse organizatii si agentii, adeseori utilizand metodologii diferite. Totusi, seismele si alte tipuri de riscuri nu respecta granitele nationale. Probleme precum supraaglomerarea, constructiile de proasta calitate, realizate in graba, si pregatirile inadecvate se regasesc in multe tari. Potrivit Rompres, expertii au convenit ca o abordare transregionala nu mai poate fi amanata. Noul proiect cartografic este inovator sub numeroase aspecte. In primul rand, a devenit posibil prin Internet, care a permis comunicarea on-line a echipelor din diferite tari. Procesul de cartografiere a profitat, de asemenea, de tehnologia sistemelor informationale geografice (Geographic Information Systems - GIS), pentru a obtine o intindere si o precizie mai mari. Rezultatul il constituie un instrument de ultima ora, care integreaza numeroase seturi de date diferite pentru a oferi o prezentare ampla a modului in care un pericol geologic poate afecta o comunitate, o zona sau o tara. Cartografia si compilarea hartilor a fost efectuata de Institutul Geologic Albanez, cu sediul la Tirana.

Pagina realizata de Magda Severin si Doru Dragomir