Peste 100 de milioane de persoane ar putea muri de foame in perioada urmatoare, avertizeaza Banca Mondiala, in conditiile in care pretul alimentelor a atins cotatii-record, majorandu-se cu aproximativ 83% in ultimii trei ani. Situatia, care ar putea evolua intr-un adevarat "tsunami" umanitar, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, si-a aratat deja potentialul exploziv, peste 37 de tari aflate in curs de dezvoltare, confruntate cu o nevoie urgenta de hrana, fiind amenintate de adevarate revolte provocate de foamete. In vreme ce UE cauta adanc in buzunare pentru a atenua efectele cresterii preturilor la alimente, SUA si Israelul se pregatesc deja pentru vremuri de restriste, recurgand chiar la rationalizarea unor produse alimentare. Aflata, zilele acestea, pe agenda tuturor institutiilor internationale, ca urmare a revoltelor izbucnite in Asia, Africa si America Latina, criza alimentelor s-a mutat, mai nou, in America de Nord si Orientul Mijlociu. Doua mari lanturi de magazine en-gros americane - Sam's Club si Costco - au limitat, recent, cantitatea de orez pe care o poate cumpara un consumator, la cel mult 10 kilograme. Masura, luata pe fondul cresterii cu peste 70% a pretului acestui produs pe plan mondial, ca urmare a majorarii facturii la energie, dar si a secetei din tarile producatoare, s-a regasit si in cazul supermarket-urilor israeliene Supersol si Blue Square, care au limitat vanzarea de orez la doua pachete de persoana. Scumpirea orezului pare sa fie ultima dintr-o lunga serie ce a provocat ingrijorare la nivel international, dupa ce numai in intervalul martie 2007-martie 2008, pretul graului a crescut cu 130%, potrivit Bloomberg, majorari similare intalnindu-se si in cazul soia (87%) si al porumbului (31%). Cauze multiple Printre factorii identificati drept responsabili pentru evolutia spectaculoasa a preturilor la alimente, Banca Mondiala mentioneaza cresterea populatiei la nivel global, estimata sa ajunga de la 6,1 miliarde in 2000 la 9,8 miliarde in 2050, potrivit ONU, ceea ce va duce la o disproportionare si mai accentuata a raportului intre cererea si oferta de hrana, fapt care ar putea provoca migratii masive dinspre zonele defavorizate spre cele mai bogate in alimente. Pe de alta parte, nici statele in curs de dezvoltare si intens populate, precum China sau India, nu pot fi scoase din ecuatie, expertii apreciind ca, cresterea economica accentuata a acestora a provocat o "explozie" a clasei de mijloc, ceea ce a dus la schimbarea stilului de viata si, implicit, a obiceiurilor alimentare ale populatiei, respectiv la cresterea cererii de produse din carne si lactate. Spre exemplu, in China, consumul de carne pe cap de locuitor era de 20 de kilograme in 1980. In 2007, acesta a ajuns la 50 de kilograme. Cererea a dus la cresterea preturilor la aceste produse, ceea ce le-ar facut sa fie absolut inaccesibile categoriilor defavorizate. Schimbarile climatice nu pot fi nici ele neglijate la capitolul factori responsabili pentru cresterea preturilor la alimente, constatandu-se o desertificare accentuata a suprafetelor arabile. Cine are noroc are Si, totusi, cresterea preturilor la alimente nu se traduce in minusuri pe linie, fermierii din statele bogate sau din cele emergente, cum ar fi SUA, Brazilia, Argentina, Canada sau Australia, obtinand sume record in schimbul recoltelor. Mai mult, companiile multinationale care se ocupa cu procesarea si comercializarea produselor alimentare prospera, anuntand profituri de ordinul miliardelor de dolari, potrivit cotidianului britanic Independent. Astfel, compania agricola americana Monsanto, prezenta in peste 60 de tari, inclusiv in Romania, a declarat in aprilie ca veniturile sale nete pe primele trei luni ale anului in curs s-au dublat in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, ajungand de la 543 de milioane de dolari la nu mai putin de 1,12 miliarde de dolari. Seceta din 2007 ne-a injumatatit mancarea Romania a avut, in 2007, cea mai slaba recolta agricola de dupa 1990, in special din cauza secetei, care si ea a fost cea mai crunta din ultima jumatate de veac. Potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, anul trecut s-au produs putin peste 3 milioane de tone de grau, cifra considerata cosmetizata de catre unii producatori. Oricum, aceasta cantitate este insuficienta pentru asigurarea consumului la nivel national intr-un an, evaluata la 4,2 miloane de tone. In total, in 2007, Romania a produs putin peste jumatate din cantitatea obisnuita de cereale - 7,5 milioane de tone, fata de cantitatea obisnuita de aproximativ 16 milioane de tone. Lipsa de cereale si de furaje au dus, inevitabil, la majorarea pretului acestora si, implicit, a hranei pentru animale. Pentru Uniunea Europeana, Romania are o situatie aparte. Pe langa seceta de anul trecut, piata produselor alimentare a fost afectata si de aderarea la UE. Orice stat, in primul an de la aderare a inregistrat cresteri semnificative ale preturilor. In plus, agricultorii romani beneficiaza de doar un sfert din subventia agricultorilor occidentali. Paradoxal, daca in Romania subventiile sunt absolut necesare pentru sustinerea culturilor, agricultorii occidentali primesc bani pentru a nu cultiva terenurile si, in acest fel, sa nu se creeze supraproductie, cu implicatii negative asupra pretului produselor alimentare. De altfel, chiar si in Romania a inceput sa se inregistreze acest fenomen, de necultivare a terenurilor detinute de investitori straini, care urmaresc castigul din subventia comunitara. (L.M.) Hipermarketurile acuzate pentru preturile umflate Criza alimentara, in Romania, se poate traduce prin inaccesibilitatea consumatorilor la acestea din cauza preturilor. In 2007, cresterea preturilor produselor alimentare a depasit, cu mai mult de jumatate, rata inflatiei, ajungand la peste 10%, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Cea mai mare crestere s-a inregistrat la ulei, unde INS a consemnat o majorare cu 47% a pretului, la sfarsitul anului trecut. Intre timp, pretul uleiului a evoluat, in patru luni fiind inregistrata o majorare de aproape 80% a pretului. Pe locul doi se afla fasolea, cu o crestere de 35% a pretului in 2007, fructele proaspete cu 24%, laptele cu 17%, iar painea cu 13%. Paradoxal, in 2007, pretul carnii ce porc a scazut cu 0,05% in 2007, fata de 2006, dar oricum mai mare cu 15% fata de restul UE. Criza alimentelor s-a suprapus peste scandalul taxelor percepute de supermagazine furnizorilor. Potrivit acestora, hipermarketurile detin cea mai mare piata de desfacere a produselor, in special alimentare, ajungand sa dicteze preturile pe piata. In Romania, scandalul s-a produs dupa ce lanturile de supermagazine, detinute in cea mai mare parte de catre companii internationale, au anuntat majorarea taxelor speciale percepute furnizorilor, ceea ce ar fi condus la noi majorari de preturi. Aceasta politica a supermagazinelor, considerata netransparenta de catre furnizori, a determinat declansarea unor anchete la nivelul UE, dar si in Romania. (L.M.)

Anne Marie LupaScu