Bucurestiul a avut, incepand din anul 1875, un Jockey Club national, al carui presedinte era Regele Carol I, iar in 1905 arhitectul I. Berindey a inceput constructia Hipodromului Baneasa, caruia i s-au alocat 60 de hectare de teren pentru pistele de galop si de trap, pentru tribune, restaurante, grajduri, dependinte, constructii anexe... Pe atunci, de la Muzeul Antipa in sus, pe Kiseleff se plimba la Sosea protipendada bucuresteana in trasuri luxoase de casa sau in cele manate de muscalii evocati de Caragiale, mult mai elegante si mai scumpe decat birjele obisnuite. Existau acolo cofetarii care isi serveau clientii in trasuri, cu inghetata, prajituri sau cafea si cateva localuri, precum acela proiectat de arhitectul Ion Mincu, "Bufet", unde in 1937... au facut un chef prelungit Constantin Brancusi si Petre Pandrea. De acolo incepeau "rondurile", renumite pentru bataile cu flori de la Sosea. Hipodromul, pe locul Casei Presei Pe locul Parcului Herastrau erau niste cocioabe, la Bordei venea lumea obisnuita sa petreaca primavara, dupa Pasti, cu vin, gratare si lautari, iar mai sus erau doua sate ai caror locuitori vor fi legati de Hipodrom. Acesta ocupa, inainte si dupa Primul Razboi Mondial, suprafata pe care se afla astazi Casa Scanteii, terenul din spatele ei, dar si spatiile ocupate de Pavilionul construit in 1962, de World Trade Center, pana aproape de Grivita si de capatul de altadata al tramvaiului 3, iar catre Apus, se intindea inspre Damaroaia... Ultimul derby Ideea construirii Casei Scanteii a aparut in 1950. Asa a incetat sa mai existe zona de galop a Hipodromului, pe care concurau jocheii. A ramas insa hipodromul de trap, cu driver-ii si trasuricile lor, numite "surki", pana in anul 1960, cand s-a disputat aici ultimul derby. Hipodromul era o ramasita de trecut si de normalitate, unde apareau uneori frumusetile Bucurestiului, se strangeau pariorii cu nelipsitul binoclu prin care urmareau calul pe care pontasera, multi spectatori, intre care studenti si chiar elevi in ultimele clase pontand pe cativa lei, misiti, escroci, traitori din expediente carora li se zicea altadata "cavaleri de industrie"... Dezvelirea lui Lenin Hipodromul din Bucuresti era una dintre putinele distractii intr-o Capitala cenusie, marcata de rigorile ascezei proletare. Pe Filantropia, devenita Bulevardul 1 Mai, existau doua carciumi particulare unde se adunau in jurul driverilor initiatii dornici sa afle ponturile, inainte de cursele respective. Seara, dupa sfarsitul acestora, se mergea la alte localuri din apropiere de Hipodrom: la "Brotacei", unde se serveau pui de balta, si la "Calatorul", unde trei chitaristi interpretau cantonete napolitane. Nu departe de aceste carciumi era mahalaua - cam pe unde incepe cartierul Aviatiei - cu ramasite rurale in care locuiau grajdari, potcovari, selari, randasi care lucrau la Hipodrom... Ziua de 21 aprilie 1960, premergatoare celei in care se aniversau 90 de ani de la nasterea lui Lenin, a cazut intr-o joi. Inca de dimineata, platoul din jurul Casei Scanteii era intesat de lume, adusa pentru a fi de fata la dezvelirea statuii lui Lenin. "Scanteia" de a doua zi relata: "Joi dimineata a avut loc dezvelirea monumentului lui Vladimir Ilici Lenin, genialul invatator si conducator al oamenilor muncii din lumea intreaga, fauritorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si al Statului Sovietic.(...) La solemnitatea dezvelirii monumentului au participat tovarasii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaras, Petre Borila, Nicolae Ceausescu, Alexandru Draghici, Alexandru Moghioros, Dumitru Coliu, Leonte Rautu, general de armata Leontin Salajan, Stefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Ianos Fazekas, Gherasim Popa..." "Scanteia" de sambata 23 aprilie isi informa iarasi cititorii: "Cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la nasterea marelui invatator si conducator al oamenilor muncii din toate tarile, numerosi oameni ai muncii din intreprinderi si institutii, studenti, pionieri si scolari din Capitala au continuat in cursul zilei de ieri sa viziteze Monumentul lui V.I. Lenin, inaugurat la 21 aprilie, opera a maestrului Boris Caragea. (...) Pionierii de la scoala elementara numarul 7 au recitat versuri in care este evocata figura lui Lenin. Cu acest prilej, a avut loc solemnitatea primirii in randurile pionierilor a numerosi copii." Birlic, un patimas al curselor Desigur, era greu de acceptat pentru Ocarmuire ideea unui Lenin veghind Hipodromul si cursele de trap de la inaltimea soclului sau proiectat de arhitectul Horia Maicu. Asa incat anul 1960 a fot ultimul cand caii au mai alergat pe pista lui; atunci s-a desfasurat si ultimul derby, de la care n-au lipsit patimasii curselor, intre care se prenumara actorul Grigore Vasiliu-Birlic. Au fost apoi demolate tribuna, grajdurile, anexele din incinta Hipodromului Baneasa, nemairamanand decat o cladire a carei decoratie exterioara aminteste Pelisorul, transformata in cantina pentru salariatii Combinatului Poligrafic "Casa Scanteii", cladire care exista si astazi. Din 1960, Hipodromul s-a mutat la Ploiesti. In aceeasi vreme, a inceput o actiune de lichidare a cailor, mai ales la tara, in numele mecanizarii agriculturii - colectivizarea fortata incheindu-se doi ani mai tarziu. 1962, anul edificiilor simbol Dupa ce ramasitele Hipodromului au fost facute una cu pamantul, a inceput construirea pavilionului expozitional, inaugurat cu prilejul incheierii colectivizarii din 1962. Au fost adusi acolo 11.000 de tarani, adica tot atatia cati se pretindea ca au fost omorati in timpul rascoalelor taranesti din 1907. In afara de Gheorghiu-Dej, a vorbit cu acel prilej si Tudor Arghezi. La scurt timp dupa aceasta, cupola pavilionului s-a rasucit la propriu in interior. Ca si Sala Congreselor, pavilionul de pe locul fostului hipodrom era un edificiu-simbol al noului regim. In aceeasi categorie se inscria si cladirea Circului de Stat, datand tot din 1962, sub a carei cupola avea sa fie sfasiata de un leu, in plin spectacol, dresoarea Lidia Jiga. Noul Circ fusese ridicat in apropiere de locul unde, pe spatiul ramas viran in urma demolarii unor locuinte de pe Soseaua Stefan cel Mare, fusese construit la inceputul anilor '50 Stadionul Dinamo. Edificii-simbol erau si hotelurile de peste zece etaje "Parc" si "Perla", de la Mamaia, si Teatrul de vara de acolo, proiectat de arhitecti apartinand scolii interbelice, intre anii 1963-1964. Linistea lui Dej Dupa plenara din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, suprematia lui Gheoghiu-Dej in partid devenise incontestabila. In decurs opt - noua ani isi lichidase adversarii (Lucretiu Patrascanu), ii marginalizase sau ii pusese cu botul pe labe. De-acum putea sa calatoreasca linistit in India (1962), sa-l viziteze acasa pe G. Calinescu, sa isi continue in tihna legatura sentimentala cu o mare actrita, domiciliata intr-un bloc interbelic de langa Biserica Alba, la care se ducea in deplina discretie, fara sa umple strada de masini si de agenti...

Dan CIACHIR