Rasvan MOLDOVEANU 

Hoardele de mineri dezlantuiti, intaratati, transportati si indrumati de catre ceea ce era la vremea respectiva statul roman au navalit in oras precum barbarii si au batut, jefuit si omorat barbati, batrani, femei, copii. Operatiunea a mobilizat resurse nelimitate. Institutiile statului au colaborat mai ceva decat la Summitul NATO pentru desavarsirea acestei monstruozitati patronate de catre FSN. Securistii i-au convocat si condus pe mineri, CFR-ul i-a transportat, politistii i-au asistat atunci cand schilodeau oamenii si i-au arestat pe cei batuti, armata i-a incarcerat, procurorii au anchetat cu brutalitate victimele, televiziunea unica a mintit o tara intreaga. De ce a fost nevoie de toate astea? Demonstrantii din Piata Universitatii doreau cateva chestiuni de bun simt: feseneul sa nu confiste revolutia, sa nu ne conduca securistii si activistii PCR, sa fie judecati vinovatii pentru mortii din decembrie, sa dispara politia politica si cenzura, sa avem alegeri libere, justitie independenta, economie de piata, proprietatea sa fie garantata. Pe scurt, stat de drept. Ce voiau fesenistii? Voiau exact pe dos, cel putin in prima faza, pana acaparau ei puterea politica, respectiv economia. Pe urma mai vedeau! Comunistilor, oricat de mult le placea sistemul de pana in 1989, un lucru nu le convenea: nu puteau sa se imbogateasca. RevoluTia Ii scApa de Ceausescu, oferindu-le oportunitatile unui gorbaciovism mai culant. In acel moment, majoritatea populatiei, indoctrinata de 45 de ani de comunism, era inspaimantata de o schimare de substanta, multumindu-se cu putina mancare si caldura. Cine n-a auzit vorba "Daca dadea ceva de mancare, Ceausescu traia si acum"? Astfel, interesele de grup ale profitorilor regimului comunist s-au intalnit cu fricile unei mari parti a populatiei. Demonstrantii din Piata Universitatii au devenit pentru fesenisti dusmanii personali, iar pentru tara "dusmanii poporului" insusi, care a fost intaratat impotriva lor prin orice mijloace, prin diversiuni, minciuni si manipulari tipice arsenalului comunist, culminand cu trimiterea minerilor cu batele peste bucuresteni. Am insistat pe aceste chestiuni si pentru cei care erau prea tineri in acea perioada. Numai cine a vazut pe viu ce a insemnat prezenta minerilor in Bucuresti poate intelege cu adevarat dimensiunea monstruozitatii petrecute in zilele de 13-15 iunie. Acesta este pacatul originar al fesenismului, care va marca Romania atata vreme cat nu vor fi judecati vinovatii. Atata timp cat statul roman nu-si asuma aceasta barbarie, pedepsindu-i pe instigatori si faptuitori, inseamna ca o aproba. Au trecut aproape 18 ani de la acele evenimente. Nimeni nu a fost judecat in afara de doi-trei mineri parliti. Cate din revendicarile Pietei Universitatii au devenit realitati? Cine blocheaza dosarele revolutiei, dosarele mineriadelor, dosarele securitatii? Aceleasi persoane care au chemat minerii in Bucuresti. Sau au fost complici morali. Fesenistii! Unde sunt fesenistii azi? Peste tot! In pozitii de putere sau influenta. Sa-i enumeram pe cei mai vizibili. Iata-l pe Adriean Videanu, la vremea lui cel mai tanar fesenist, acum, ajuns primar al Capitalei, vicepresedinte al PD-L. Iata-l si pe Traian Basescu, presedintele Romaniei. Iata-l si pe tehnocratul Theodor Stolojan, sustinatorul lui Ion Iliescu, bine primit in PNL, apoi in PD-L. Teodor Melescanu, cel care l-a fugarit pe autostrada pe Regele Mihai, acum vicepresedinte PNL, un partid tot mai monarhist. Nu insist pe galeria pesedistilor - trunchiul FSN - in frunte cu infernalul Ion Iliescu si cu Adrian Nastase, dar si cu Razvan Theodorescu, fostul cap al TVR din 1990. Sa nu-l uitam pe Andrei Plesu, ministrul Culturii din zilele mineriadei, care n-a simtit nevoia sa demisioneze, iar acum ne da lectii de morala. Tot lectii ne da si Petre Roman, fostul prim-ministru al mineriadei, care azi nu mai poate de grija pensionarilor. Si asa mai departe! Unde sunt procurorii, securistii, militienii, toti ceilalti care au fost complici la barbarie? Pana cand nu are loc procesul mineriadei, am intrat in Uniunea Europeana doar pe hartie. Nu suntem acolo! Nu suntem nicaieri!