DupA lovitura din 1989, Iliescu l-a pus, repede, in fruntea MAE, pe Serghei Celac. Un om al sistemului: tatal sau a fost primul prefect comunist al Craiovei, instalat de trupele bolsevice ale Armatei Rosii iar sora sa mima disidenta, de tip moscovit, militand pentru schimbarea secretarului general al PCR si sef al statului comunist, Nicolae Ceausescu cu... Ion Iliescu. Celac - care a fost rasplatit ca talmaci de Ceausescu prin privilegiul de a fi singura fiinta intre el si Elisabeta a II-a, in caleasca Reginei Marii Britanii - era si este un om cu o reala experienta diplomatica. Dupa el, la cabinetul de la etajul doi din cladirea de pe Aleea Alexandru (sau Modrogan, daca o iei prin spate) s-au insiruit doar "politici". Politici, dar din sistem: de la Nastase, Severin si Geoana la Plesu, Ungureanu si, ca sa citez un clasic, "defunctul" Cioroianu. Ultima perioadA, neagra, a diplomatiei de la Bucuresti, ar putea fi considerata etapa politicii internationale romanesti de la genunchiul broastelor. Din Ismail, sau Balaton. Stefan Andrei a sintetizat politica lui Cioroianu cam asa: ii plac femeile dar n-are cu ce, ii place politica dar n-are unde, ii placea diplomatia, dar n-avea cum. Despre Ungureanu: care Ungureanu? Si ajungem la radiografierea lui Comanescu, primul diplomat de cariera la conducerea ministerului de elita al Romaniei de dupa 1990 incoace: n-o sa faca gafe. Considerat un om de analiza si sinteza, Comanescu s-a evidentiat in ultimii ani pentru activitatea sa la Uniunea Europeana. Dar lumea este mai mare decat Europa. Presedintele Traian Basescu, care e si sef al diplomatiei Romaniei, i-a punctat, oarecum, prioritatile, ieri, la juramantul pentru Romania al noului ministru (de observat ca ii acorda un mandat relativ de "8-10-12 luni"): "avem de valorificat in primul rand, in favoarea securitatii Romaniei, concluziile summit-ului NATO de la Bucuresti". Din cele 50 de puncte ale Declaratiei NATO de la Bucuresti, sase pot fi identificate ca fiind promovate de diplomatia prezidentiala in stricta relatie cu interesele nationale ale Romaniei in acest spatiu. Succint, acestea sunt: importanta Marii Negre pentru NATO si UE; asigurarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova; intensificarea dialogului Serbia - NATO; Kosovo - independent ilegal; apararea resurselor energetice si a rutelor de tranzit ale Europei; acordul asupra Tratatului Fortelor Conventionale din Europa, care priveste trupele Rusiei de dincoace de Urali. In contextul in care Marea Rusie a lui Putinus Maximus isi impune lejer cam orice viziune asupra viitorului Europei, prin dorinta noului sef al "Rusiei Unite" de a simplifica politica mondiala la China, Rusia, SUA si UE, provocarile diplomatiei romanesti sunt, intr-adevar, mult mai largi decat o Uniune Europeana fara o politica externa si de securitate comuna (si foarte bine ca nu exista o singura politica pentru ca altfel am avea de a face cu o noua URSS). ComAnescu are, ca orice om al sistemului, petele sale, evidentiate de unii comentatori mai critici: ca ar fi avut o relatie cu Securitatea (cine nu avea in MAE, pe vremea regimului comunist?), ca ar reprezenta aripa PNL a PSD, ca "a uitat" sa reactioneze potrivit la introducerea "limbii moldovenesti" in documentele oficiale ale UE. Iar dupa o interventie mai belicoasa a lui Basescu primise si el o porecla: "Comanescu - 3500 de euro", cu referire la chiria platita pentru ambasadori din bani publici, desi sunt alti diplomati care se remarca mai ales prin deconturile de cazare de peste 10.000 de euro pentru fiecare luna la post prin strainatate. DacA va reuSi sA atingA valentele diplomatiei romanesti clasice, sa imbine tehnocratia cu jocurile inteligente si sa recompenseze adevaratii diplomati ai Romaniei din MAE, Comanescu va reusi, intr-adevar, sa-i mearga pe urme lui Stefan Andrei.

Victor RONCEA