Diferentele dintre Statele Unite ale Americii si tarile europene mari au atins punctul critic la inceputul anului 2003, cand Washingtonul cauta sprijinul comunitatii internationale pentru atacarea Irakului - iar Rusia, China, Franta si Germania isi exprimau vehement dezacordul. Pe 22 ianuarie 2003, Donald Rumsfeld - pe atunci secretarul american al Apararii - ii raspundea unui jurnalist olandez: "Dumneavoastra va ganditi la Europa ca fiind Germania si Franta. Eu nu. Eu cred ca aceasta este vechea Europa. Daca va uitati la intreaga NATO din Europa, centrul sau de greutate se muta catre Est. Si sunt foarte multi noi membri. Si daca va uitati la lista membrilor NATO si a celor care au fost invitati recent cati sunt? Douazeci si sase, ceva de genul asta. Germania a fost o problema si Franta a fost o problema. Insa uitati-va la numarul mare al celorlalte tari din Europa. Nu sunt alaturi de Franta si Germania in aceasta chestiune, sunt alaturi de Statele Unite". Acesta a fost momentul includerii Frantei si a Germaniei in "vechea Europa" - iar la Summitul NATO de la Bucuresti Parisul si Berlinul si-au luat revansa pe finalul mandatului lui George W. Bush. Sustinere nelimitata

		Alianta Nord Atlantica s-a extins spre estul Europei dupa caderea Cortinei de Fier in valuri succesive. La Summit-ul de la Bucuresti au fost invitate sa mai adere Albania si Croatia - in vreme ce Macedonia a ramas sa-si rezolve disputa numelui cu Grecia

Semnalele de la Washington inaintea si in timpul Summitului NATO de la Bucuresti au fost cat se poate de clare: Ucraina si Georgia trebuie sa primeasca MAP - Membership Action Plan - planurile de actiune pentru aderare. In discursul sustinut la Palatul CEC din Bucuresti pe 2 aprilie, presedintele SUA, George W. Bush, a afirmat ca Georgia si Ucraina ar trebui sa primeasca MAP la Summitul NATO. Bush a mai spus ca Ucraina si Georgia "au inspirat lumea prin revolutiile portocalii". Cu o zi inainte, George W. Bush s-a aflat la Kiev unde a transmis acelasi mesaj. Opozitia germana era cunoscuta inca din 6 martie, cand la reuniunea ministrilor de Externe NATO, seful diplomatiei de la Berlin Frank-Walter Steinmeier s-a declarat pesimist in legatura cu sansele Georgiei si ale Ucrainei. Initiativa SUA de extindere a NATO in spatiul fostei Uniuni Sovietice a fost sustinuta deschis doar de Canada, Marea Britanie si fostele state membre ale Tratatului de la Varsovia. Certuri violente Tensiunile dintre aliati la Bucuresti au atins cote nemaiintalnite. Dineul din preziua Consiliului Nord Atlantic a durat trei ore - iar dezbaterile privind situatia Ucrainei si a Georgiei au durat alte trei ceasuri - in tot acest timp George W. Bush esuand in tentativa de a-i convinge pe presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel. Aceasta din urma a declarat chiar de la sosire: "Am ajuns la concluzia ca este prea devreme sa acordam statutul MAP". Presa germana a relatat faptul ca, inca din timpul dineului, in cadrul discutiilor informale dintre sefii de state si guverne NATO s-a ajuns la neintelegeri evidente. Angela Merkel a declarat dupa acest dineu ca "totul este in ordine" - aliatii ajunsesera la concluzia ca trebuie sa scoata in evidenta elementele comune, nu divergentele. Certurile au izbucnit in forta in dimineata zilei de 3 aprilie in cadrul Consiliului Nord Atlantic - cotidianul Die Welt afirma citand surse diplomatice ca: "au izbucnit certuri aprinse. Vocile s-au ridicat atat de mult incat a trebuit sa fie trimis afara din sala personalul responsabil cu protocolul. Dezbaterea s-a concentrat pe langa problema invitarii Macedoniei mai mult asupra modului in care sa fie formulata respingerea Georgiei si a Ucrainei". Plecand de la Bucuresti, Angela Merkel declara presei germane ca este satisfacuta si se intoarce multumita acasa. Ca de la spion la spion Berlinul este in prezent legat direct de Moscova prin gazoductul Nord Stream care trece prin Marea Baltica - si, mai mult, prin chiar directorul administrativ al companiei care-l construieste Nord Stream AG, germanul Matthias Warnig, fost ofiter al serviciilor secrete est-germane si coleg cu colonelul KGB de atunci Vladimir Putin. Matthias Warnig a fost deconspirat ca agent al STASI - politia secreta est-germana - de o ancheta a Wall Street Journal din 2005. Cotidianul britanic The Telegraph afirma ca actualul director al Nord Stream AG a colaborat cu colonelul Vladimir Putin in recrutarea de informatori. In perioada in care Matthias Warnig era director al filialei rusesti a Dresdner Bank acesta s-a implicat in transportul si tratamentul in Germania a sotiei lui Putin care suferise un accident de masina. Warnig a mai fost implicat intr-o serie de contracte cu Guvernul de la Moscova, insa Kremlinul a respins afirmatiile ca aceste contracte ar fi fost castigate in urma interventiei lui Putin. Pe langa fostul spion STASI, in compania Nord Stream AG este angajat si fostul cancelar german Gerhard Schroder - care este presedintele adunarii actionarilor acestei companii. Schr�der a sustinut in permanenta un gazoduct direct Rusia-Germania in defavoarea unei politici energetice comune a Uniunii Europene. Mai mult, cu doar cateva saptamani inainte ca Gerhard Schr�der sa-si piarda postul de cancelar, Guvernul german a garantat ca va acoperi 1 miliard de euro din costul proiectului Nord Stream. Momirea Frantei Compania de stat Gaz de France anunta pe 8 februarie 2008 ca este interesata sa participe in proiectul South Stream - o alternativa demarata de Gazprom-ul moscovit si compania italiana ENI. Anuntul de la Paris a fost apreciat de Gazprom care elimina astfel orice initiativa de realizare a unor rute energetice alternative pentru o eventuala politica energetica comuna a Uniunii Europene. Proiectul South Stream elimina conducta Nabucco sustinuta de Statele Unite. Pentru asigurarea conditiilor de tranzit a conductei South Stream, Moscova a dat o adevarata proba de forta diplomatica la inceputul acestui an: pe 18 ianuarie, in cadrul unei vizite la Sofia Vladimir Putin a semnat un acord pentru aceasta conducta cu Bulgaria, un acord similar a fost parafat la Belgrad pe 25 ianuarie, Ungaria fiind ultima semnatara pe acest traseu pe 25 februarie.

George DAMIAN