Curtea Constitutionala (CC) a publicat ieri pe site-ul sau motivarea Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008, privitoare la conflictul de competenta aparut intre Ministerul Public si Parlament, pe marginea dosarelor instrumentate de DNA impotriva ministrilor sau fostilor ministrii, care sunt si parlamentari. Paul Pacuraru, Adrian Nastase, Miron Mitrea si Codrut Seres, sunt in aceasta situatie. Conform deciziei CC, dosarele acestora nu vor putea fi continuate de procurori decat dupa ce se va parcurge procedura obtinerii avizului de urmarire penala de la cele doua Camere ale Parlamentului. Este exact invers decat declarase in urma cu cateva saptamani, telefonic, ziarului ZIUA presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida. Acesta sustinuse, in convorbirea telefonica purtata cu no, ca indiferent de solutia Curtii, aceasta nu va avea aplicabilitate decat pentru viitor si ca procurorii isi vor putea continua anchetele. Amintim ca presedintii Camerei Deputatilor si Senatului au solicitat Curtii Constitutionale sa constate ca nu este suficient avizul de incepere a urmarii penale impotriva unui fost sau actual membru al Guvernului, daca acesta detine calitatea de parlamentar, intrucat o astfel de varianta ar incalca Constitutia. In sensul ca potrivit art. 109, aliniatul 2, din Constitutie "Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor". Iar interpretarea Ministerului Public de a solicita doar avizul sefului statului pentru a declansa urmarirea penala in cazul celor patru demnitari ar anula dreptul constitutional in aceasta materie conferit celor doua Camere ale Parlamentului. Motivarea Din motivarea Curtii Constitutionale reiese ca aceasta a constatat existenta "unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si cele doua Camere ale Parlamentului, pe de alta parte (...) Or, in cauza de fata, initiativa punerii sub urmarire penala apartine Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care l-a sesizat pe Presedintele Romaniei pentru a cere urmarirea penala a unor membri ai Guvernului in baza art. 109, aliniatul 2, din Constitutie (...) In sensul acestei prevederi constitutionale, inaintarea sesizarii uneia dintre cele trei autoritati pentru a cere urmarirea penala nu se poate face nici aleatoriu si nici preferential de catre Ministerul Public (...) In raport de cele mentionate, in cazul in care Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa sesizeze una dintre cele trei autoritati - Camera Deputatilor, Senatul sau presedintele Romaniei - pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, solutia este diferentiata, dupa cum acesta are sau nu si calitatea de deputat sau senator, la data solicitarii. In consecinta, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa se adrseze uneia dintre cele trei autoritati, dupa cum urmeaza: a) Camerei Deputatilor sau Senatului - pentru membrii Guvernului sau fostii membri ai Guvernului care, la data sesizarii, au si calitatea de deputat sau de senator; b) Presedintelui Romaniei - pentru membrii Guvernului sau fostii membri ai Guvernului, care la data sesizarii nu au calitatea de deputat sau de senator". Instanta Constitutionala a mai precizat ca, in caz contrar, s-ar ajunge la situatia ca dispozitiile art. 109 din Constitutie "sa devina inaplicabile in ceea ce priveste dreptul Camerei Deputatilor si Senatului de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului si fostilor membri ai Guvernului care au si calitatea de parlamentari, lasandu-se la latitudinea Ministerului Public sa decida, cu de la sine putere, careia dintre autoritati sa adreseze sesizarea".

Razvan SAVALIUC