Nerespectarea prevederilor unor Hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si intarzierea demararii programelor strategice de inzestrare ale armatei au fost principalele reprosuri formulate, ieri, de Traian Basescu la sedinta de bilant a Ministerului Apararii. Presedintele a fost deosebit de virulent in momentul cand a abordat problema reducerilor din armata. El s-a declarat profund nemultumit de faptul ca militarii nu vor sa puna in aplicare anumite hotarari ale CSAT. Mai precis, pe cea adoptata in sedinta din 18 decembrie 2007, dupa ce amiralul Gheorghe Marin, seful Statului Major General, a prezentat Planul - cadru pentru continuarea procesului de restructurare si modernizare a Armatei Romaniei, in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2008. Chiar daca acesta a fost discutat de membrii CSAT si in sedinta din 30 octombrie 2007, cei din armata intarzie punerea lui in aplicare. Acest plan vizeaza o reducere a ofiterilor superiori, in special generali si colonei, cu 1480 de cadre. "Nu sunt dispus sa tolerez discutarea pe la colturi a hotararilor CSAT sau nu sunt dispus sa tolerez intarzieri in aplicarea acestor hotarari", i-a avertizat Traian Basescu pe militari. Seful statului a remarcat ca se inregistreaza intarzieri in realizarea procesului de reforma numerica si pe grade a Armatei. El a spus ca, daca la nivelul gradelor mici exista un oarecare deficit, la nivelul gradelor mari se inregistreaza un excedent in raport cu structura pe care o are Armata romana. "Este o hotarare CSAT in acest sens si va cer aplicarea imediata", a spus Basescu, adaugand ca orice tergiversare inseamna neindeplinirea hotararilor privind reforma Armatei. Seful statului a cerut aplicarea hotararii CSAT atat ministrului Apararii, liberalul Teodor Melescanu, cat si a sefului SMG, amiralul Gheorghe Marin. De asemenea, Traian Basescu le-a cerut acestora sa puna in aplicare "cu maxima operativitate" toate hotararile CSAT. El a mentionat ca, daca exista hotarari CSAT neaplicate, "desi initiate de MAp", atunci reprezentantii ministerului trebuie sa vina in CSAT pentru modificarea acestora, si nu sa se aseze in postura unora care tergiverseaza aplicarea hotararilor CSAT sau le discuta pe la colturi. Ziarul ZIUA a prezentat in premiera, luna trecuta, un protest al ofiterilor cu grade superioare din armata prin care acestia isi exprimau nemultumirea fata de ultimele evolutii din armata privind reducerile. Acest demers al militarilor vine dupa un alt protest publicat in noiembrie 2007 de Ziarul ZIUA prin care un numar important de generali din Armata isi exprimau nemultumirea fata de modul cum au fost facute anumite numiri in functiile militare de conducere de catre seful SMG. Inzestrare de 15 miliarde Traian Basescu a cerut conducerii Ministerului Apararii si Statului Major General sa depuna "un efort major" pentru indeplinirea programelor de achizitii pentru armata, apreciind ca nerealizarea acestora este "un element ingrijorator". "Nu mai putem tolera de la an la an raportarile aproape nevinovate, cu zambetul pe buze, si care arata si un oarecare nivel de dezinteres fata de faptul ca nu ne-am realizat programele de achizitii", a declarat Basescu. In opinia sefului statului, "nerealizarea achizitiilor de tehnica noua este un element ingrijorator pentru Armata". El a spus ca responsabilitatea apartine ministerului care realizeaza documentatia si decide asupra achizitiilor. Tema achizitiilor pentru armament este una extrem de dezbatuta in momentul de fata, deoarece urmeaza semnarea unor contracte de armament in valoare de peste 15 miliarde de euro pentru sase programe strategice de inzestrare. Cel mai important va fi cel prin care se va decide cine va livra noul avion multirol fortelor aeriene, avand in vedere disputele dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria. Basescu le-a spus participantilor la sedinta de bilant a MAp, ca stie tot ceea ce nu se realizeaza ca urmare a problemelor legate de buget. "Si nu este in regula, problema trebuie rezolvata. Nimeni nu are dreptul sa se joace de-a securitatea nationala", a adaugat el. Referirea a fost facuta dupa ce premierul Calin Popescu Tariceanu, prezent la bilant, a anuntat ca are in vedere in viitor o rectificare pozitiva a bugetului Apararii, dupa ce acesta a fost redus cu peste 800 de milioane de lei. Adio avansari! Nemultumirile coloneilor si generalilor din armata se datoreaza in special faptului ca, in viitor, Armata romana nu va mai avea decat o singura functie de general cu patru stele, cea a sefului Statului Major General, ocupata in prezent de amiralul Gheorghe Marin. Din aceasta cauza, coloneii care sperau sa ajunga general de brigada (o stea) isi vad visul nerealizabil, iar generalii care mai sperau sa isi mai adauge pe umar inca o stea, pentru a ajunge la gradul de general-maior sau general-locotenent au sanse reduse. Potrivit planului aprobat in sedinta CSAT privind restructurarea armatei si reducerea functiilor de conducere, toate functiile importante din armata vor fi ocupate in viitor de ofiteri si generali cu grade inferioare celor pe care le detin in prezent. In aceste conditii, unii dintre actualii generali isi vad posturile periclitate si vor fi obligati sa treaca in rezerva in conditiile in care acestia sperau sa mai stea pe functiile actuale sau chiar sa fie avansati in grad pentru a prinde un post si mai bun. Creste diurna militarilor din Irak si Afganistan Basescu a mai cerut ministrului Apararii si Guvernului elaborarea unui act normativ referitor la salarizarea militarilor romani din teatrele de operatii, reclamand ca primeste mereu acte normative privind cresteri de salarii si pensii, dar nu "care sa se refere la decenta". Traian Basescu a precizat ca astfel trebuie sa se rezolve problema legata de devalorizarea veniturilor militarilor romani din teatrele de operatii, ca urmare a faptului ca acestia sunt platiti in dolari, moneda care se depreciaza constant. Melescanu a anuntat ulterior ca se are in vedere cresterea diurnei militarilor aflati in Irak si Afganistan la o valoare cuprinsa intre 100 si 120 de euro, in functie de grad. Dupa ce Teodor Melescanu s-a referit, in discursul sau, la locuintele care se construiesc pentru militari intr-o zona de langa Bucuresti, presedintele Basescu l-a intrebat pe ministrul Apararii daca aceste locuinte sunt destinate militarilor romani care urmeaza sa se intoarca din teatrele de operatiuni. Melescanu s-a uitat la premierul Tariceanu, langa care statea, dupa care si-a intors privirea catre seful statului si i-a raspuns acestuia ca respectivele locuinte nu au acea destinatie. "Nu? Surprinzator!", a raspuns Basescu, la care cei prezenti in sala au izbucnit in ras. Seful statului a mai anuntat ca Romania va continua, in anii urmatori, sa participe militar in Irak, Afganistan si Balcanii de Vest, cu un nivel de forte care sa corespunda nevoilor din teatre si angajamentelor asumate. Traian Basescu a mai declarat ca exista senzatia unei competitii intre angajarea de forte prin NATO si prin UE, adesea cu efecte politice in relatia Romaniei cu cele doua structuri, fiind necesara o corelare intre utilizarea fortelor la nivelul Aliantei si Uniunii. Solutii pentru scut Traian Basescu a cerut Ministerul Apararii si Statul Major General sa participe "cu solutii, cu idei" la realizarea tehnica a sistemului antiracheta al NATO, complementar celui al SUA. Referindu-se la decizia NATO, adoptata la Bucuresti, de dezvoltare a unui scut antiracheta complementar cu cel al SUA, seful statului a spus ca "asta inseamna implicarea in finantarea proiectului a tuturor celor 26 de state membre NATO". Basescu a precizat ca protejarea Romaniei in fata atacurilor cu racheta este un obiectiv fundamental. "Este sarcina Ministerului Apararii, a Statului Major General, sa contribuie la realizarea tehnica a acestui sistem de protejare a teritoriului Romaniei. Aici avem obligatia sa contribuim cu solutii, cu idei, in asa fel incat costurile sa nu fie exagerate si sa raspunda in totalitate nevoilor de aparare a spatiului aerian al Romaniei din punct de vedere al loviturilor cu rachete cu raza medie si raza lunga de actiune", a mai spus seful statului.

Pagina realizata de Doru DRAGOMIR