Un scandal este pe cale sa izbucneasca in legatura cu vizita presedintelui rus Vladimir Putin la Summitul NATO de la Bucuresti, transmite Rompres. Reprezentantul permanent al Rusiei la sediul Aliantei Nord-Atlantice de la Bruxelles, Dmitri Rogozin, a sesizat Kremlinul ca formatul reuniunii la varf Rusia-NATO, programata sa se desfasoara in partea finala a Summitului de la Bucuresti, a fost gandit astfel incat liderului rus sa nu i se permita sa recurga la tribuna reuniunii de la Bucuresti pentru declaratii publice virulente. Dmitri Rogozin si-a exprimat nemutumirea in legatura cu formatul reuniunii Consiliului Rusia-NATO, care se va desfasura in cadrul Summitului Aliantei la Bucuresti. Potrivit lui Rogozin, regulamentul reuniunii a fost gandit in asa fel incat presedintele rus sa poata sa vorbeasca doar in partea reuniunii ce se va desfasura cu usile inchise, in absenta presei, pentru ca ideile sale sa nu fie mediatizate. Initial, organizatorii au luat in calcul posibilitatea unui schimb de fraze de salut intre secretarul general al NATO si presedintele Vladimir Putin. "In prezent, devine tot mai clar ca liderii NATO inclina spre suprimarea discutiei", si-a exprimat nemultumirea reprezentantul Rusiei la NATO, intr-un interviu acordat Interfax. Rogozin a apreciat ca Alianta Nord-Atlantica nu face "o figura frumoasa" inchizand gura presedintelui Putin, evidentiind ca toate pretextele invocate potrivit carora regulamentul reuniunii Rusia-NATO ar fi de vina sunt superflue. Ambasadorul Rusiei la NATO a afirmat, in interviul pentru Interfax, ca Moscova nu a fost nici macar consultata in legatura cu regulamentul reuniunii. Problema Afganistanului Problemele cele mai presante si cele mai periculoase ale NATO sunt in momentul de fata in Afganistan, unde, desi 26 de state membre si partenere au trimis 47.000 de trupe pentru a ajuta guvernul afgan sa infranga rebeliunea talibana si reteaua terorista Al-Queda, eforturile nu merg bine, mai ales in sud, afirma New York Times. Americanii au trimis cele mai multe trupe si au inregistrat cele mai mari pierderi de vieti omenesti, dar si Marea Britanie si Canada au fost greu afectate. Alte state membre nu contribuie suficient cu efective: Germania, Franta, Spania si Italia ezita sa trimita trupele combatante suplimentare de care este atata nevoie si au impus restrictii severe in privinta teritoriului pe care se pot desfasura soldatii lor. Totusi, Franta a indicat recent ca ar putea trimite militari suplimentari. Aceste lucruri au conturat spectrul amenintator al unei Aliante divizate, in care unii membri isi asuma misiuni periculoase si altii nu. O chestiune de mandrie Grecia a apreciat ieri ca este putin probabil ca disputa dintre Atena si Skopje privind denumirea oficiala a Macedoniei sa fie solutionata inainte de Summitul NATO, relateaza Mediafax. "Timpul pe care il avem la dispozitie pana la adoptarea unei decizii este extrem de limitat", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului elen de Externe, Georges Koumoutsakos, refuzand insa sa excluda total posibilitatea identificarii unei solutii in ultimul moment. Atena a avertizat ca va respinge prin veto aderarea Macedoniei la NATO la Summitul de la Bucuresti, care va debuta miercuri, daca Skopje refuza un compromis privind denumirea sa oficiala. Premierul macedonean Nikola Gruevski a declarat ieri ca spera sa obtina o invitatie de aderare la NATO in pofida absentei "semnalelor pozitive" din partea Atenei in privinta unei solutii in disputa pe tema denumirii acestei tari. (George DAMIAN) Moment bun pentru Scut Aflata atat pe agenda celei de-a 59-a editii a Summit-ului NATO, cat si in programul asteptatei bilaterale Bush-Putin, extinderea scutului american antiracheta ar putea beneficia de un anunt surpriza la Bucuresti, desi e contestata de majoritatea europenilor. Acordul de principiu intre Praga si Washington pentru instalarea unor elemente ale scutului antiracheta in Cehia a fost finalizat, a declarat, luni, seful Executivului de la Praga, Mirek Topolanek, precizand ca data semnarii sale ar putea fi anuntata la Summit-ul de la Bucuresti. Contestat cu fiecare ocazie de Moscova, proiectul Washingtonului de a amplasa, pana in 2012, o instalatie radar in Cehia, respectiv 10 interceptoare in Polonia, ca parte a sistemului defensiv destinat contracararii eventualelor amenintari balistice iraniene sau nord-coreene, pare sa isi fi facut inamici si in Europa. (A.M.L.)