Presedintele american George W. Bush a declarat, inaintea Summitului NATO, ca trebuie oferita o "perspectiva clara" Ucrainei si Georgiei privind aderarea la Alianta, relateaza Mediafax. Kievul spera ca Summitul NATO va deschide calea aderarii sale la Alianta, insa Rusia a criticat extinderea blocului militar. Georgia, ai carei lideri prooccidentali vor sa iasa de sub influenta Moscovei, vor aderarea atat la NATO, cat si la Uniunea Europeana. Intr-un interviu acordat cotidianului german Die Welt, Bush a declarat ca la Bucuresti nu va fi o decizie privind aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO, ci legata de dreptul lor de a cere acest lucru. "Cred ca este in interesul nostru sa oferim Georgiei si Ucrainei o perspectiva clara", a declarat el, potrivit acestui cotidian. Bush a mai spus ca afirmatiile presedintelui ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, privind o aderare la NATO a Ucrainei, care ar reprezenta o amenintare pentru securitatea Rusiei, reflecta opinia actualului presedinte rus, Vladimir Putin. "Cand am vorbit cu Putin, recent, a mentionat aceste argumente", a afirmat el. "Am o opinie clara in acest sens: cand cineva are democratii la granitele sale, este un lucru bun, nu rau", a precizat presedintele american, adaugand ca "democratiile tind sa fie pasnice. Democratiile care indeplinesc vointa poporului lor nu tind sa duca razboaie". Germania - principala tara care se opune extinderii catre est a NATO - este beneficiara unui contract bilateral de livrare a gazelor naturale cu compania rusa Gazprom. Germania invoca vointa poporului Germania a anuntat ca va accepta aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO doar atunci cand cele doua tari isi vor rezolva problemele interne, relateaza Mediafax. Cele doua foste republici sovietice spera sa fie invitate sa se alature Planului de Actiune in vederea Aderarii. Purtatorul de cuvant al Guvernului german, Thomas Steg, a reamintit ca Alianta Nord-Atlantica nu va accepta "tari care au conflicte politice interne, conflicte regionale sau aspiratii separatiste". "Populatia Ucrainei este divizata in privinta aderarii la NATO, in timp ce Georgia se confrunta cu miscari separatiste si conflicte regionale. De aceea, este nevoie in continuare de observatorii Uniunii Europene", subliniaza oficialul german. "Suntem extrem de rezervati fata de ideea luarii in acest moment a deciziei aderarii Ucrainei si Georgiei, iar aceste rezerve se datoreaza exclusiv situatiei din cele doua tari si din regiune. Asteptam solutii, stabilizarea si instaurarea pacii inainte de a da un raspuns candidaturilor celor doua tari", a subliniat Steg. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a respins posibilitatea integrarii celor doua tari, in special din cauza lipsei de sustinere a cetatenilor georgieni si ucraineni fata de aceasta initiativa. Moscova ramane pe pozitii Dorinta Statelor Unite de a obtine aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO risca sa afecteze serios relatiile Moscovei cu Washingtonul si Alianta Nord-Atlantica, a avertizat seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov. "Sunt convins ca Statele Unite, cu ocazia urmatorului Summit NATO de la Bucuresti, vor face totul pentru ca aderarea Georgiei si Ucrainei sa para inevitabila", a declarat Lavrov in cadrul unui interviu televizat. "Daca Ucraina si Georgia sfarsesc prin a adera la NATO, acest lucru va avea consecinte serioase, nu numai in relatiile noastre cu SUA, dar si in cele pe care le avem cu NATO, in calitate de organizatie", a avertizat ministrul rus. Sustinute in special de SUA, Georgia si Ucraina spera sa fie invitate saptamana viitoare, la Summitul de la Bucuresti, sa se alature Planului de Actiune in vederea Aderarii (MAP) la NATO, dar mai multe state membre ale organizatiei, inclusiv Germania, sunt sceptice. MAP este considerat drept ultima etapa inaintea aderarii. Manifestatie anti-NATO in Ucraina Peste 5.000 de persoane s-au adunat sambata in piata centrala din Simferopol, oras din peninsula ucraineana Crimeea, cu populatie majoritar rusofona, pentru a-si exprima ostilitatea fata de planurile de aderare la NATO, relateaza Mediafax. "Declaram prin aceasta manifestatie ca includerea Ucrainei in Planul de Actiuni in vederea Aderarii la NATO (MAP) va fi impotriva dorintei oamenilor si intereselor nationale ale Ucrainei", a declarat in fata manifestantilor deputatul Nestor Sufrici, din cadrul Partidului Regiunilor (opozitie). "Nu vom permite ca baietii nostri sa moara in Irak, in Afgansitan sau in Kosovo. Suntem impotriva razboaielor declansate de NATO", a adaugat el. Serviciul de presa al presedintiei anuntase vineri ca presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a ordonat semnarea cu Alianta Nord-Atlantica a unui acord privind participarea Ucrainei la operatiunea Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (ISAF) din Afganistan. Prin aceasta ordonanta, Iuscenko l-a insarcinat pe seful misiunii ucrainene la NATO sa semneze un document in acest sens. Includerea Ucrainei in MAP ar urma sa fie decisa la Summitul Aliantei de saptamana viitoare de la Bucuresti. Conform sondajelor, aderarea, sustinuta de presedinte, este respinsa de peste o jumatate dintre cetateni. "Nu pentru NATO, da neutralitatii Ucrainei", "Ucraina nu va fi cel de-al 51-lea stat american" si "Ucraina in NATO este un cutit infipt in spatele Rusiei", se putea citi pe pancartele manifestantilor, care au scandat "Nu pentru NATO" si "Bush, pleaca". Un drapel american a fost ars in piata. "Sper ca liderii Europei occidentale care vor decide aderarea sau nu a Ucrainei la MAP au primit astazi un semnal serios", a declarat un alt deputat al Partidului Regiunilor, Vasili Kiselev. In opinia sa, daca Ucraina este inclusa in MAP in aprilie, "criza parlamentara este garantata". Negocieri dure pe Tratatul CFE Statele NATO au dezvaluit inaintea Summitului cu Rusia de la Bucuresti propunerile pe care le-au facut Moscovei de mai multe luni, fara rezultat, pentru a iesi din impasul privind Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (CFE), relateaza Mediafax. "In toamna lui 2007, Statele Unite, cu sprijinul deplin al tuturor aliatilor NATO", au inaintat "o oferta raspunzand tuturor preocuparilor exprimate de Rusia pe tema Tratatului CFE", se arata intr-o declaratie publica. Rusia a incetat la 12 decembrie sa mai aplice Tratatul CFE, un instrument-cheie privind securitatea continentului de la sfarsitul Razboiului Rece, care a limitat in 1990 armamentul de la Atlantic pana la Ural. Moscova a explicat "suspendarea" Tratatului CFE prin refuzul Aliantei de a ratifica noua versiune a tratatului, intrucat Rusia nu si-a retras trupele din Georgia si mai ales din regiunea Transnistria, din Republica Moldova. Din toamna lui 2007, statele NATO si Rusia nu au reusit sa iasa din impas. Potrivit unui diplomat NATO, "rusii ne spun ca dupa ce ei au ratificat versiunea adaptata a Tratatului, este randul nostru sa facem primul pas. La randul nostru, le spunem ca ei trebuie sa raspunda propunerilor pe care le-am facut la sfarsitul lui 2007". "Dupa suspendarea Tratatului de Moscova nimeni nu a trecut linia rosie. Nici Rusia, nici statele NATO nu au incalcat Tratatul CFE", a adaugat acesta. Aceste propuneri, conform declaratiei publicate de Alianta, constau in ratificarea de catre statele NATO a Tratatului CFE "adaptat" in schimbul aplicarii "in paralel" de catre Rusia a unei serii de masuri, incepand cu evacuarea din Republica Moldova si Georgia.