Guvernele CDR au facut reforma si privatizare sub presiunea extraordinara a FMI si a Bancii Mondiale, care amenintau Romania cu sistarea finantarilor externe. Guvernul Nastase a fost nevoit sa privatizeze, obligat de UE, care a conditionat aderarea Romaniei de procesele de reforma si privatizare. Guvernul Tariceanu a blocat privatizarea pentru ca nu mai are cine sa il oblige. Romania a intrat deja in UE. Cat despre FMI, premierul Tariceanu a anuntat pe un ton tafnos si patriotard intreruperea relatiilor cu aceasta institutie financiara internationala. In consecinta, privatizarea s-a blocat, iar Fondul National de Dezvoltare, infiintat prin OUG 113/2006, care trebuia sa finanteze infrastructura cu banii obtinuti din privatizare, practic nu exista, in lipsa incasarilor. Cu Tariceanu s-au mai pierdut patru ani de reforma. In 2006, Guvernul Tariceanu a infiintat Fondul National de Dezvoltare. Acesta trebuia alimentat cu veniturile din privatizare, care trebuiau apoi cheltuite pentru infrastructura. Fondul nu are insa bani in lipsa privatizarilor, iar infrastructura Romaniei este a unei tari de lumea a treia. Companiile si societatile de stat sunt vacile de muls ale clientelei politice si nu prea declara profit. In consecinta, nu exista incasari la buget din dividendele aferente actiunilor statului sau din impozitul pe profit. In conditiile in care Romania are un deficit catastrofal al balantei de plati, investitiile straine sunt cele care au diminuat in ultimii ani deficitul de cont curent. Vanzarea pe Bursa a unui pachet din actiunile companiei de stat "Transelectrica" a fost un succes, pretul actiunilor dublandu-se intr-un an. Tranzactiile de la Bursa reprezinta 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Astfel, cresterea tranzactiilor la Bursa s-ar reflecta in mod corespunzator si in cresterea PIB. Guvernul insa amana la nesfarsit scoaterea pe Bursa a pachetelor de actiuni de la societatile si companiile pe care le mai detine. Zombi AVAS AVAS, succesorul Fondului Proprietatii de Stat (FPS), este un mort viu. Institutia ar fi trebuit sa dispara in 1998, la cinci ani de la infiintare, dupa presupusa terminare a marii privatizari. In schimb, suntem in 2008, iar AVAS inca bantuie economia nationala. AVAS a ratat privatizarea "Antibiotice Iasi" pentru ca Tribunalul a admis contestatia sindicalistilor. Acestia se temeau ca metoda de privatizare aleasa de stat favorizeaza investitorii imobiliari in dauna producatorilor de medicamente. A ratat privatizarea Oltchim. De asemenea, procesul de privatizare a societatii "Aversa" din Bucuresti stagneaza. Motivul este acela ca grupurile de interese atrase de terenurile de la Obor ale acestei societati se contracareaza reciproc. AVAS detine pachete minoritare de actiuni la mai multe societati privatizate. Daca le-ar vinde pe piata de capital ar incasa miliarde de euro, conform cotatiilor acestor actiuni pe RASDAQ. Institutia condusa de liberalul Teodor Atanasiu nu este insa interesata de asa ceva. Detinerea de catre AVAS a unui pachet de actiuni la o societate asigura numirea reprezentantilor AVAS (adica a clientelei politice) in Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA) si in Consiliile de Administratie (CA). Exact ce se intampla si cu Fondul Proprietatea (FP), care este blocat din aceleasi ratiuni. Reprezentantii Fondului in AGA si CA de la companiile unde FP este actionar sunt de cele mai multe ori clientela Guvernului. Blocaj total in comunicatii Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) nu vrea sa vanda pachetul de 27% din actiunile RomTelecom, care a mai ramas in proprietatea statului. Nu vrea sa privatizeze nici Posta Romana. E de inteles. Daca CN Posta Romana era privatizata, combinatia cu terenul Postei din Calea Victoriei ar fi fost imposibila. Una din cele mai tentante companii din Romania este SN Radiocomunicatii, care presteaza serviciile pentru Radio si Televiziune si este si cel mai mare transportator de comunicatii din Romania. Privatizarea SN Radiocomunicatii a fost oprita din toamna lui 2006, din cauza influentarii licitatiei pentru consultanta in privatizarea acestei societati de catre bulgarul Stamen Stancev si fostul ministru Zsolt Nagy, ambii implicati in dosarul de spionaj si tradare din privatizarile strategice. Unicele privatizari Guvernul se mandreste cu privatizarile BCR si Daewoo, dar la aceste companii statul era deja minoritar in momentul inceperii procesului de privatizare. Daewoo Automobile Romania (DWR) era privata inca din 1994, cand, de la infiintare, coreenii detineau 51% din actiuni. DWR nu a facut decat sa rascumpere aceste actiuni si apoi sa le vanda lui Ford. In aceiasi bani, statul a mai daruit Ford si cu partea sa de 70% din Automobile Craiova SA, la randul sau actionar cu 49% la DWR. La BCR statul devenise minoritar inca de cand Guvernul Nastase a vandut 25% din actiunile sale Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si lui International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale. BERD si IFC au cumparat aceste actiuni de la AVAS cu 220 milioane euro si le-au vandut cu 1,55 miliarde lui Erste Bank. Statul a incasat 2,2 miliarde din privatizarea BCR, dar AVAS a acceptat sa garanteze pana la 1,8 miliarde euro din datoriile fostei Bancorex preluate de BCR. Astfel, din 3,75 miliarde incasati din privatizarea BCR, cu care se lauda guvernul, raman bani curati mai putin de 400 milioane euro. Deja se stie de o datorie, fata de arabi de 500 milioane euro, a BRCE (denumirea Bancorex pe vremea lui Ceausescu), care trebuie platita. Primul consultant pentru privatizarea BCR a fost Merryl Lynch, reprezentata de bulgarul Milen Velcev, prietenul lui Stamen Stancev. Consultantul care a finalizat privatizarea bancii a fost Daiwa Securities, reprezentata de un est-german pe nume Schmidt, care il cunostea pe Ovidiu Musetescu, fostul presedinte AVAS dinainte de 1989, cand au fost amandoi in misiune in Egipt. Energia ramane la stat Guvernul Tariceanu, de frica numirii unui pedist la Ministerul Economiei dupa demisia lui Codrut Seres, a mutat Oficiul pentru Participatiile Statului si Privatizare in Industrie (OPSPI), de la Ministerul Economiei la AVAS. Ministerul Economiei, devenit si al Finantelor, a ramas insa cu atributii in privatizare. Masura a dezorganizat si mai mult institutiile responsabile de privatizare. Vom astepta mult si bine privatizarile din energie, cum ar fi Petrotrans, Transgaz, Oil Terminal, pachetul minoritar de la Petrom, Electrica, Hidroelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, complexele energetice Craiova, Rovinari si Turceni. In timpul ramas pana la alegeri nu se mai poate face mare lucru. Promisiunile lui Varujan Vosganian, ministrul MEF, de listare la bursa a Nuclearelectrica sau Hidroelectrica au ramas vorbe goale. OPSPI mai are in portofoliu companiile din industria de aparare cum ar fi Romarm, Romaero, Avioane Craiova, IAR Ghimbav. Pe langa acestea mai sunt societatile din cercetare sau Oltchim Ramnicu Valcea. De asemenea, la OPSPI sunt mai multe companii miniere. CEC pentru Patriciu Un alt esec al Guvernului Tariceanu este privatizarea CEC. Guvernul a actionat fara convingere in acest caz, regretand despartirea de ultima banca de stat. CEC nu este nici pe de parte o "bijuterie a coroanei". Este o banca prafuita, cu personal cu grad redus de calificare, netehnologizata, care isi pierde in permanenta din cota de piata. Intr-o economie dirijista ca a Romaniei, CEC a devenit prestator de servicii publice, cum ar fi plata amenzilor, taxelor, impozitelor, in loc sa urmareasca profitul. Comisia de privatizare nu a gasit jucatori majori pentru privatizarea CEC. Ultima oferta, de 560 milioane de euro pentru 70% din capitalul CEC, depusa de National Bank of Greece, a fost respinsa. Guvernul a rasuflat usurat. Oricum, vroia sa pastreze CEC pentru el. Pe de alta parte, PRM, aliatul Guvernului Tariceanu, amenintase cu motiunea de cenzura in cazul privatizarii CEC. In prezent, Guvernul ba anunta ca amana privatizarea cu cativa ani pentru a restructura CEC, ba anunta reluarea privatizarii. In aceasta luna, Tariceanu a anuntat o strategie de privatizare a CEC pentru a incuraja participarea capitalului romanesc la privatizarea bancii. Declaratia premierului este dubioasa. Preferinta nationala este interzisa in UE. Pe de alta parte, singurul roman care intruneste cumulativ doua conditii, de a avea banii necesari pentru a cumpara CEC si de a fi si apropiat al premierului este Dinu Patriciu.

Pagina realizata de George SCARLAT