Valentin HOSSU-LONGIN 

Primul care a descoperit-o cu adevarat, intr-o carte de referinta, a fost scriitorul Alexandru Vlahuta, numind-o "Romania pitoreasca"! Un spatiu ondulat vale-deal-campie-munte-vale, cu deschidere la Mare si o Delta unicat, cu izvoare, rauri, lacuri si un fluviu, pe malurile carora oamenii s-au asezat inca din preistorie. In timp - secole si milenii - ei au cultivat pamantul, si-au creat unelte, cu ajutorul carora au ridicat lacasuri de inchinaciune si cetati de aparare. Stra-strabunii traco-geto-daci ne-au lasat dovezi materiale despre viata si cultura lor, precum au facut-o si stramosii nostri daco-romani, de pe mai tot cuprinsul acestui spatiu. De asemenea, avem urme ale trecerii unor popoare migratoare ca si ale stabilirii/asimilarii altora, fenomen inscris in etnogeneza poporului roman, la nord de Dunare. Un caz oarecum aparte il reprezinta teritoriul dobrogean, fosta Scythia Minor, ale carei colonii grecesti la Pontul Euxin cucerite de romani, ca si intreaga provincie, au lasat vestigii de valoare inestimabila. Cu ungurii din Transilvania e o alta poveste (vezi "Opinii", 14.III.'08). Se spune ca vara-i anotimpul arheologiei. Dincolo de anumite descoperiri intamplatoare, unele cu valoare extraordinara, cercetarea sistematica a trecutului indepartat se face pe santierele arheologice, cu precadere in perioada mai-octombrie, cand "sapatorii", cu spaclul si roaba, scot la lumina locuinte, ziduri de incinta, inscriptii, apeducte, morminte, obiecte de cult si de intrebuintare zilnica, piese de arta etc, vestigii ale traiului inaintasilor. Elemente ce duc in fiecare toamna la sesiuni stiintifice menite sa puna la dispozitia istoricilor alte dovezi ale dainuirii noastre. Timp de aproape doua decenii, ca reporter frenetic la revista ilustrata "Romania pitoreasca" (de la infiintare - 1972), am fost alaturi de ei, urmarind apoi felul in care se pun in valoare siturile arheologice, cum se conserva sau se restaureaza anumite monumente, ce se intampla cu piesele de exceptie aduse in muzee. Aceasta patima a scormonitorilor pamantului nu m-a parasit nici azi, vrand sa aflu situatia unui patrimoniu inestimabil (vezi documentarele-eveniment din 22.VIII.'06, 16.VIII si 27.VIII.'07), fata de care autoritatile centrale si locale sunt, zic ele, depasite, din lipsa de bani... Fara a intra in amanunte, este de semnalat ca cele doua vechi capitale Sarmizegetusa Regia (dacica) si Ulpia Traiana (romana), una in varful muntilor Orastiei, cealalta in Tara Hategului, nu sunt trecute in nici un traseu turistic international. Cautatorii de comori (hotii) bantuie in zona, dupa monezi si bratari de aur, furand chiar si stele funerare. Ei nu au nevoie de autorizatii, dar eventualii turisti, in "expeditii" organizate, au! Si pe cand restaurarea amfiteatrului roman de la Ulpia, unde sa se organizeze spectacole antice si chiar lupte de gladiatori? Apoi, Proiectul "Maramuresul istoric", nu are in vedere refacerea capitalei lui Bogdan Voda, de la Cuhea (sec. XIV), dar nici posibilitatea de a trece peste Tisa, in Ucraina, acolo unde-i jumatate din faimosul "stat" medieval romanesc, mai ales ca podul de lemn de la Sighet e pe duca! Daca manastirile din Bucovina au un regim aparte, zona arheologic-istorica de la Cucuteni e aproape necunoscuta, chiar si de catre moldoveni. Sa nu mai vorbim de cetatile voievodului Stefan cel Mare, de la Hotin, Soroca si Cetatea Alba, unde nu se poate ajunge decat cu... pasaport! In multe locuri, cum e cazul bisericilor fortificate din Transilvania, de obarsie sasesti, arheologii au ajuns, dar restauratorii ba, iar punerea lor in valoare tine de drumuri de acces, spatii de alimentatie si dormit. Au multe de spus vizitatorilor, Targovistea, Curtea de Arges, Bucurestiul lui Vlad Tepes, dar cine sa le asculte? Cum se face ca, in plin sezon estival, marile asezari antice greco-romane si romane timpurii, din judetele Constanta si Tulcea, nu sunt vizitate decat la intamplare? P.S. Actualul "Targ de turism" nu raspunde la asemenea intrebari! Arheologii n-au nici o vina...