Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, ieri, sa majoreze rata dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, de la 9%, la 9,5%. Aceasta este a patra majorare consecutiva a dobanzii de politica monetara operata de banca centrala, dupa ce, pana la 31 octombrie 2007, rata dobanzii-cheie era de 7%. Poate cea mai importanta consecinta pentru "buzunarele" romanilor este ca, in urmatoarele luni, se vor majora dobanzile la imprumuturi. Banca centrala a mai hotarat sa continue gestionarea ferma a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata si sa mentina nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii. BNR isi motiveaza deciziile prin analizele efectuate care reconfirma perspectivele situarii ratei anuale a inflatiei in urmatoarele luni peste limita superioara a intervalului de variatie, din cauza persistentei presiunilor exercitate de cererea interna in exces, dar si a prelungirii efectelor unor socuri de natura ofertei (in principal preturile combustibililor si ale produselor alimentare). Reamintim, dupa primele doua luni din acest an, inflatia anuala a urcat la aproape 8%. Tinta de inflatie a BNR pentru acest an este de 3,8% plus/minus un punct procentual. De asemenea, pretul international al titeiului (care il influenteaza si pe cel al gazelor) a depasit 100 dolari/baril, iar seceta de anul trecut se pare ca se va prelungi si in acest an, ceea ce va afecta, din nou, productia agricola. Teama de pomeni Daca s-a vorbit, printre specialisti, ca dobanda-cheie s-ar fi putut majora pana la 10%, BNR explica si de ce s-a oprit la 9,5%: "analiza celor mai recente date statistice releva o crestere economica peste asteptari, concomitent cu mentinerea unei dinamici inalte a cererii interne, in conditiile majorarii veniturilor si ale persistentei expansiunii rapide a creditului acordat sectorului privat". Conducerii BNR ii este in continuare teama de anul electoral si de "pomenile" care l-ar putea insoti. "CA al BNR reitereaza ca, pe langa intarirea politicii monetare, implementarea unui mix restrictiv de politici economice, cu accent pe componentele de politica fiscala si de venituri, si intensificarea reformelor structurale (n.r. - toate acestea nu pot fi adoptat decat de catre Guvern) sunt esentiale pentru a asigura revenirea durabila a inflatiei pe o traiectorie descendenta, aceasta contribuind la perspectivele unei cresteri economice sustenabile pe termen mai indelungat", se arata in comunicatul bancii centrale. Avantaj pentru creditele in valuta Majorarea dobanzii de politica monetara va duce la cresterea dobanzilor pentru creditele si depozitele in lei, dar va avea un impact limitat asupra evolutiei monedei nationale, intrucat masura era anticipata de piata, considera analistii economici. "Efectul asupra cursului va fi aproape nul, pentru ca majorarea dobanzii era inclusa in pret. Leul s-ar fi depreciat sau apreciat daca BNR ar fi oferit o surpriza. In ceea ce priveste dobanzile la credite si depozite, acestea vor creste in perioada urmatoare", a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, transmite Mediafax. "Consider decizia de majorare a dobanzii de politica monetara ca fiind neadecvata pentru economia Romaniei, atat in raport cu contextul extern, cat si in raport cu actuala stare a economiei nationale (vezi deficitul extern, principala vulnerabilitate a economiei). Masura ar putea avantaja creditarea in valuta, in pofida creditarii in moneda nationala", a spus, pe de alta parte, economistul sef al BRD - Groupe Societe Generale, Florian Libocor. O parere similara, in sensul orientarii catre creditele in valuta, are si directorul de investitii al Interamerican Pensii, Radu Craciun. "Ma asteptam la masuri de limitare a creditului in valuta. Cresterea dobanzilor la lei va incuraja migrarea catre imprumuturile in valuta", a aratat Craciun.

Gabi MOROIANU