1993: modificarea Constitutiei ruse Dupa disolutia Uniunii Sovietice, al doilea moment crucial prin care Boris Eltin a marcat istoria Rusiei s-a petrecut in octombrie 1993. In mare secret, Eltin pregatise o noua Constitutie care acorda presedintelui puteri nelimitate, transformand Parlamentul intr-un organism mai mult decorativ. Publicarea acestui decret, care il transforma pe Eltin in "Tar" al Rusiei, s-a facut la 21 septembrie 1993. La 12 mai 1993, dupa confruntarile sangeroase de la Moscova intre fortele pro-prezidentiale si Soviet, Boris Eltin a acordat un interviu canalului TV german ARD, in care a recunoscut: "Am redactat aceasta decizie cu mana mea. Nu am vorbit nimanui despre aceasta, si am pastrat-o doar in fata mea, o luna intreaga. Era prea secreta! Asa ca am pastrat-o pentru mine si am asteptat momentul oportun." Era, asadar, o confruntare intre presedinte si Parlament. Boris Eltin dorea puteri nelimitate. "Momentul oportun" a sosit in toamna lui 1993. Pentru a fi sigur de victorie, Eltin l-a demis pe Victor Pavlovici Baranikov din fruntea Ministerului Securitatii si a numit o "persoana sigura", pe Goliusko. Stapanirea asupra Armatei de catre serviciile de contraspionaj militar - parte integranta din structura KGB - precum si a sectiei militare a KGB ("Directia Centrala a Departamentelor Speciale") s-a dovedit decisiva in batalia lui Eltin cu Sovietul. Unii analisti au avut tendinta de a vedea in evenimentele din octombrie 1993 o revolta a Sovietului Suprem, condus de Hasbulatov si Rutkoi, impotriva lui Eltin, fostul lor aliat. In realitate, a fost o manevra pregatita din timp de la Kremlin. Presedinte contra Parlament Cand Legislativul rus s-a opus noii Constitutii, care conferea puteri extinse presedintelui, s-a trecut la actiune. Din ordinul lui Eltin, in cladirea Parlamentului a fost intrerupta alimentarea cu electricitate si caldura. Cu toate aceste hartuieli, parlamentarii rusi au continuat sa lucreze la lumina lumanarilor, infasurati in paltoane si cu caciuli siberiene pe cap. Secvente de-a dreptul antologice! Generalul Alexandr Rutkoi a organizat rezistenta inarmata din Parlament. Atunci Eltin a ordonat unitatilor speciale "Alfa" si "Vimpel" sa ia cu asalt cladirea Parlamentului. Boris Eltin - omul care aparase cladirea Parlamentului rus in august 1991 - a ordonat ca tancurile sa atace cladirea aceluiasi Parlament. In confruntari au murit cel putin 140 de oameni. Imediat dupa barajul de foc al tancurilor, unitatile speciale "Alfa" si "Vimpel" au patruns in cladirea Parlamentului si au angajat lupte cu oamenii generalului Rutkoi - membru legal ales in Parlament. A fost un cosmar. S-a luptat crancen, pe fiecare coridor si pe fiecare birou. Armata - care ar fi trebuit sa apere Parlamentul - a primit insa ordin sa ramana pe loc. Generalul Rutkoi a fost arestat in cele din urma, impreuna cu ceilalati aparatori ai Parlamentului. De remarcat, unii deputati au parasit Sovietul in orele care au precedat caderea acestuia si s-au raliat, in ultimul moment, lui Eltin. Aproape toti apartineau KGB-ului. Boris Eltin devenise acum "Tarul Boris". Imaginile bataliei pentru cladirea Sovietului Suprem au facut - din nou - inconjurul lumii. In Occident, Eltin era celebrat ca un mare democrat, iar Sovietul drept o adunatura de "comunisti reactionari". In realitate, Eltin dorea sa castige, prin noua Constitutie, puteri nelimitate. Ceea ce a si reusit. Boris Eltin, "papasa" oligarhilor rusi In urma evenimentelor din octombrie 1993, Boris Eltin a inceput sa conduca direct prin decrete prezidentiale, legitimate prin noua Constitutie. In aceste conditii, presedintele (consiliat de Boris Berezovski si de fiica cea mica, Tania) a inceput "marea privatizare". Cele mai importante obiective industriale si economice din Rusia au intrat rapid, prin scheme fictive, pe mainile oligarhilor rusi. Potrivit estimarilor, "marea privatizare" din Rusia a insemnat trecerea a circa 200 de miliarde de dolari din proprietatea statului in proprietatea oligarhilor. Statul rus nu a incasat decat vreo sapte miliarde de dolari. Consecintele sociale ale unui asemenea furt nu s-au lasat prea mult asteptate: cineva trebuia sa achite nota de plata a asa-ziselor "privatizari". Drept urmare, salariile si pensiile nu s-au mai platit cu lunile. O multime de oameni au fost aruncati direct in strada. In cursul anilor '90, produsul intern brut al Rusiei s-a injumatatit. Cel putin 30% dintre rusi au ajuns, in scurt timp, sub pragul saraciei. Rata mortalitatii a crescut, in anii '90, cu 50%. Speranta de viata in Rusia s-a redus cu sase ani, intr-un timp extrem de scurt. In acelasi timp, un raport "Forbes" indica, in anii '90, numele a 60 de miliardari rusi, fara a mai mentiona de cateva zeci de mii de milionari. Criminalitatea si coruptia au atins cote greu imaginabile. Mafia financiara executa, in mod curent, directori de banci - care nu plateau "taxa de protectie". Ziua in amiaza mare, pe strada. In cursul campaniei electorale din 1996, doi inalti functionari, apartinand staff-ului electoral al lui Eltin, au fost prinsi in timp ce scoteau, in valize, 500.000 de dolari din cladirea Guvernului. Alt scandal de proportii a privit "Bank of New York", trei ani mai tarziu. Acolo unde oligarhii rusi depusesera sume impresionante, scoase clandestin din Rusia, cu acordul "Tarului Boris". Kremlin-Gate Sfarsitul epocii Eltin a fost marcat de cateva crize si scandaluri de mari proportii. In august 1998, Rusia a cunoscut o criza financiara fara precedent. Colapsul rublei, care intr-o singura luna pierduse 70% din valoare, a lovit crancen in milioane de rusi, aceia care mai dispuneau de mici economii. In iulie si august 1998, 4,8 miliarde de dolari provenite de la FMI, s-au "topit", pur si simplu in sistemul de transferuri ilicite, pus la punct de oamenii lui Eltin. Intre 1993 si 1996, FMI-ul "pompase" in Rusia 22 de miliarde de dolari, deturnati sistematic de echipa lui Eltin. Un raport secret al Ambasadei SUA de la Moscova dezvaluia sistemul de deturnare in strainatate a miliarde de dolari, prin transferari ilicite de la "MENATEP" si "INKOMBANK", la "Bank of New York", condusa de Bruce Rapaport, un prieten al lui Berezovski. Un agent al CIA dezvaluia in vara lui 1999 - in momentul izbucnirii scandalului supranumit "Kremlin-Gate" - ca, in perioada 1990-1999, sume cuprinse intre doua si cinci miliarde de dolari fusesera deturnate lunar. Ceea ce conducea la o cifra astronomica a transferurilor clandestine: circa 500 de miliarde de dolari se "evaporasera" astfel din Rusia in doar zece ani. In vara lui 1999 insa "zidul tacerii" mafiote a fost spart de cele 4,8 miliarde de dolari ai FMI-ului, bani deturnati. Anchetele FBI Autoritatile elvetiene au demarat si ele cercetari in afacerea "Mobetex" - Banca Gottardo, in care erau implicati seful Administratiei de la Kremlin, Pavel Borodin, si familia Eltin. Fiica cea mare a presedintelui rus, Elena Okulova, precum si sotul acesteia (Valeri Okulov) au fost anchetati de elvetieni in afacerea firmelor "ANDARA" si "FORUS". "Digul tacerii" parea sa cedeze in 1999, intr-o multitudine de puncte sensibile: scandalul "Banca Internationala a Europei Centrale" de la Budapesta; scandalul firmelor "VALMET" si "RUNICOM", care il implica pe Roman Abramovici (noua stea a cleptocratiei de la Kremlin, care isi incepuse afacerile vanzand in Rusia papusi "Barbie" aduse din Occident de sotia sa, stewardesa), manevrele financiare internationale ale sotilor Kagalovski etc. Lovitura de gratie a venit atunci cand sase detinatori de conturi la "INKOMBANK" s-au constituit in parte civila impotriva lui "Bank of New York", acuzand-o ca "reciclase" sume imense, transferate din Rusia, prin "MENATEP" si "INKOMBANK". Permitand astfel oligarhiei ruse sa penetreze sistemul bancar american. In acest timp, statisticile occidentale indicau ca 40% dintre rusi aveau un venit mediu de 30 de dolari pe luna. In timp ce oligarhia rusa isi insusea o parte importanta din economia mondiala, achizitionarea la preturi halucinante vile, castele, iahturi sau echipe celebre de fotbal din Florida, din California, de la Londra sau de pe Coasta de Azur. La sfarsitul celui de-al doilea mandat, confruntat cu un imens scandal financiar, Boris Eltin si-a desemnat succesorul, in persoana premierului Vladimir Putin, un fost ofiter KGB. Predecesorii lui Putin la functia de premier - Serghei Stepasin si Evgheni Primakov - fusesera, de asemenea, conducatori ai FSB, urmasul KGB.

Vladimir ALEXE