Liderii PNL care au creat si controleaza Fondul Proprietatea (FP) si intregul mecanism de despagubire a persoanelor ale caror imobile au fost confiscate abuziv de fostul regim comunist, intarzie in mod voit procesul de despagubire. Inactiunea n-a ramas fara efecte. Atat instantele europene, cat si cele romanesti au constatat in cadrul unor procese faptul ca FP nu functioneaza. In octombrie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat statul in cauza "Tovaru contra Romaniei" la plata unor despagubiri pentru incalcarea dreptului la proprietate, intr-un caz de refuz de restituire a unui imobil sau a contravalorii acestuia. De maxim interes in acest caz este motivarea judecatorilor CEDO, care au atins problematica Fondului Proprietatea si au constatat ca acesta nu functioneaza si nu a fost listat la Bursa desi operatiunea de conversie a titlurilor in actiuni trebuia sa intervina in luna martie 2006. Suntem in 2008 si, iata, in pofida unor decizii CEDO obligatorii pentru tara noastra ca urmare a conventiilor internationale ratificate de Romania, responsabilii Fondului nu au luat nici o masura pentru punerea pe roate a sistemului, conform prevederilor legale, astfel incat cetatenii prejudiciati de regimul comunist sa fie despagubiti in mod real si nu declarativ. Citam din decizia CEDO, publicata in Monitorul Oficial nr. 265 din 19.04.2007, care vorbeste de la sine: "Curtea observa ca la 22 iulie 2005 a fost adoptata Legea nr. 247/2005, care modifica Legea nr. 10/2001. Aceasta noua lege acorda un drept la despagubire, intr-un cuantum egal cu valoarea de piata a bunului care nu poate fi restituit persoanelor aflate in aceeasi situatie precum reclamantul. Curtea observa ca legea amintita propune pentru persoanele care nu au posibilitatea de a obtine restituirea bunului lor in natura, sa li se ofere o despagubire sub forma unei participatii in calitate de actionari la un organism de plasament al valorii mobiliare. In principiu, persoanele avand vocatia sa primeasca o despagubire pe aceasta cale vor primi titluri de valoare, care vor fi transformate in actiuni, odata ce societatea va fi cotata la bursa. Curtea observa ca la data de 29 decembrie 2005, societatea pe actiuni Proprietatea a fost inscrisa la Registrul Comertului al Municipiului Bucuresti. Pentru ca actiunile emise de catre aceasta societate pe actiuni sa poata face obiectul unei tranzactii pe piata financiara, trebuie urmata procedura de aprobare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Conform calendarului previzionat al Fondului Proprietatea, operatia de conversie a titlurilor in actiuni trebuia sa intervina in martie 2006, iar cotarea efectiva la bursa in decembrie 2006 (...) Curtea observa ca Fondul Proprietatea nu functioneaza actualmente intr-o maniera susceptibila sa duca la acordarea efectiva a unei despagubiri". Condamnari si la instantele interne Si instantele romanesti au inceput sa condamne Fondul Proprietatea la plata unor sume de milioane de RON, pentru refuzul onorarii unor titluri de despagubire. Prezentam in continuare o astfel de sentinta, nedefinitiva deocamdata, intr-un caz in care unui cetatean roman nu i s-au acordat vreme de doi ani nici bani, si nici actiuni, desi dobandise o decizie in acest sens, aprobata de Comisia Centrala pentru Acordarea Despagubirilor, in baza Legii 10/2001. Prin sentinta civila nr. 1398 din 01.11.2007 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a IV-a civila, Fondul Proprietatea si Ministerul Finantelor au fost obligati la plata sumei de 3,12 milioane RON (circa 900.000 euro) catre reclamant, ca masura reparatorie. Tribunalul Bucuresti a retinut vinovatia paratilor, retinand existenta faptei ilicite si a vinovatiei acestora "inclusiv in forma culpei, constand in tergiversarea crearii cadrului legislativ si administrativ-logistic pentru functionarea Fondului Proprietatea (...) Intr-un stat de drept trebuie sa functioneze principiul despagubirii efective a persoanelor care au fost deposedate abuziv de catre statul roman si care au obtinut decizii de restituire in natura sau prin echivalent, emise in baza Legii 10/2001". Blocaj total Asa cum am dezvaluit in numerele trecute, Fondul Proprietatea este aproape blocat si nu a fost listat la Bursa pentru ca lumea sa-si poata valorifica actiunile primite, din pricina unor factori politici. Un cartel PNL - PSD, care stapaneste in prezent Fondul, este interesat ca activitatea de despagubire efectiva sa intarzie cat mai mult, pentru a manipula cat mai profitabil imensul portofoliu de firme de stat care au fost aportate in cadrul SC Fondul Proprietatea SA. De asemenea, Ministerul Finantelor condus de Varujan Vosganian, care detine peste 80% din actiunile SC Fondul Proprietatea SA, nu se grabeste sa vireze banii necesari pentru despagubirea oamenilor. Actiunile FP nu au fost cotate la Bursa, desi aceasta operatiune trebuia de mult finalizata, astfel incat a proliferat o piata neagra, speculativa, in care drepturile asupra actiunilor se cesioneaza (vand) pe 20 - 30% din valoarea lor stabilita de lege (1RON/actiunea) de catre cei care nu mai spera in functionarea Fondului. O cuponiada nationala asemanatoare cu cea din 1994, din care au profitat cei care au cumparat cat mai multe actiuni. In consecinta, sistemul de despagubire este ca si blocat. Actiunile nu pot fi valorificate la pretul real, iar despagubirile in numerar au incetat si ele, din pricina lipsei banilor necesari. Tatucii Fondului In aprilie 2005, Guvernul Tariceanu a numit un grup interministerial care sa gaseasca solutia optima pentru despagubirea fostilor proprietari. Grupul a fost compus din Bogdan Olteanu (presedinte), Ingrid Zaarour (vicepresedinte), Vlad Moisescu (vicepresedinte), Szasz Attila, Alexandru Cojocaru, Nicolae Ivan, Dragos Neacsu, Gabriel Zbarcea, Marian Eftimescu si Bogdan Catuneanu. Majoritatea dintre acestia s-au regasit ulterior in Consiliile de Supraveghere si Administratie ale FP. Astfel, din primul Consiliu de supraveghere au facut parte Nicolae Ivan (presedinte), Ingrid Zaarour, Vlad Moisescu, Alexandru Cojocaru, Bogdan Catuneanu. Lor li s-au mai adaugat Nicolae Rotileanu si Bogdan Hutuca, actualul presedinte al Consiliului de supraveghere. Ulterior, in acest organism a fost cooptat si PSD-istul Mircea Ursache. Birouri goale la FP Cu privire la cadrul administrativ-logistic, precizam ca la sediul FP din Calea Victoriei, domneste o liniste deplina. La telefoane nu poti gasi pe nimeni care sa te lamureasca cu ceva. Vizita noastra la sediul FP ne-a permis sa constatam un sediu ultra-elegant, dotat cu mobilier de lux, dar plin de birouri goale. Pe ici, pe colo cate un functionar lipsit de entuziasm mai misca o foaie. Reprezentantii FP cu care am stat de vorba ne-au explicat ca ar exista doar zece oameni angajati "cu tot cu soferi". Si un singur director, in loc de minimum trei cat cere legea. Atmosfera vorbeste de la sine despre faptul ca nimeni nu doreste ca FP sa functioneze cu adevarat. Si explica de ce FP nu a fost nici pana azi listat la Bursa. Pentru ca interesul cartelului care conduce FP este preponderent asupra afacerilor derulate prin firmele de stat din portofoliu, din care anumite persoane trebuie sa scoata profit. Afaceri pentru care s-au gasit imediat milioane de euro pentru echipele de avocati de casa ai PNL (platiti cu imensul tarif de 170 euro/ora) pentru reprezentarea intereselor FP in AGA societatilor de stat. Lakatos cere transparenta Deputatul UDMR de Bihor, Petru Lakatos, si-a anuntat intentia de a determina Guvernul sa puna pe site situatia solicitarilor privind Fondul Proprietatea. "Multe persoane m-au contactat sa-i ajut cu informatii, dar este absolut imposibil sa le obtii, nu exista posibilitatea sa ajungi la ele", a declarat, citat de Rompres, parlamentarul. Lakatos sustine ca, prin postarea solicitarilor pe site, oamenii ar avea posibilitatea sa verifice situatia si sa stie ca trebuie sa astepte doar pana cand le vine randul. "Macar asta daca s-ar rezolva si tot ar fi mai bine", a precizat deputatul UDMR.

Pagina realizata de Razvan SAVALIUC