Schimbarea de regim de la Kremlin nu este de fapt nici o schimbare: candidatul Dmitri Medvedev (foto stanga), sustinut de presedintele Vladimir Putin, nu va face altceva decat sa-i permita acestuia sa-si pastreze pe mai departe puterea. La ultima sa iesire in public in campania electorala pentru alegerile din 2 martie, Medvedev si-a reafirmat vointa de a continua politica actualului presedinte de la Kremlin, informeaza Rompres. Adica de ocupare a Europei cu ajutorul armei energetice, prin intermediul colosului Gazprom. Victoria lui Medvedev, actualmente prim-vicepremier, este neindoielnica, iar sondajele de opinie il crediteaza cu cel putin 70% din sufragii. In timpul campaniei, discipolul lui Putin nu a facut precizari cu privire la pozitia sa in marile dosare ale politicii externe si nici nu a riscat sa accepte dezbateri cu adversarii sai. Medvedev a declarat la Nijni Novgorod ca va continua "calea care si-a probat eficienta in cursul celor opt ani anteriori: cea a presedintelui Putin". Aceasta afirmatie, in conjunctie cu angajamentul lui Medvedev ca va cere prietenului si mentorului sau sa-i devina prim-ministru duce la o singura concluzie: Vladimir Putin va ramane pe mai departe vioara intai la Moscova. Descifrarea si interpretarea planurilor de viitor ale tarului raman astfel o componenta esentiala pentru orice agenda publica. Cordonul sanitar al separatismelor Dupa prabusirea Pactului de la Varsovia si in conditiile destramarii Uniunii Sovietice, Moscova si-a mentinut o prezenta militara activa la toate granitele pierdute doar nominal, cu ajutorul miscarilor separatiste din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabah. Pentru mentinerea acestui cordon sanitar de state separatiste, Moscova merge pana la incalcarea intelegerilor internationale, cum este cazul Transnistriei, de unde trupele ruse ar fi trebuit retrase conform intelegerii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare din Europa (OSCE) de la Istanbul din 1999. Cand a devenit clar ca nu se va retrage din Transnistria, Rusia a preferat sa impuna un moratoriu asupra Tratatului privind Fortele Conventionale din Europa - intelegerea cheie a OSCE. Invazia energetica Pe langa mentinerea permanenta a unei amenintari militare la granitele Europei, Moscova se foloseste extrem de intens de "arma energetica". Suspendarea in 2006 si 2007 a aprovizionarii cu gaze naturale a Ucrainei si Belarus sub pretextul neplatii datoriilor a dus implicit la suspendarea aprovizionarii cu gaze a Uniunii Europene. Aceasta in conditiile in care conform unui studiu al Comisiei Europene, procentul de energie a Uniunii provenita din sursele straine va creste de la aproximativ jumatate in 2000, la doua treimi, pana in 2020. Utilizarea gazelor va creste mai rapid datorita preocuparilor legate de mediu si a disparitiei mai multor capacitati de energie nucleara ale Uniunii Europene. Catre controlul total Rusia si-a alaturat China si India impartind controlul asupra Organizatiei de Cooperare de la Shanghai. Anterior, in cadrele aceluiasi vector eurasiatic, Rusia a mai format si Comunitatea Economica Euro-Asiatica (CEEA) in cadrul CSI si a determinat semnarea acordurilor de la Minsk in sensul consolidarii Acordului privind Securitatea Colectiva (ASC) consolidand astfel nucleul prorus din CSI. Rusia a creat Uniunea Vamala a EvrAzES - Comunitatea Economica Euroasiatica - din care fac parte Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Rusia, Tadjikistan si Uzbekistan. Uniunea Vamala Eurasiatica va lichida barierele ce tin de circulatia capitalurilor, va introduce un tarif vamal unic si o granita unica la perimetrul extern al EvrAzES. De asemenea, ASC urmeaza strict modelul Tratatului de la Varsovia, armatele statelor membre fiind plasate sub comanda unica - a Moscovei. In acest sens au fost constituite trei grupuri regionale: vestic (Rusia-Belarus); caucazian (Rusia-Armenia) si central asiatic (Rusia-Kazahstan-Kargastan-Tadjikistan). Ungaria, veriga slaba a Occidentului Moscova a inregistrat o noua victorie pe scena europeana a energiei prin aderarea Budapestei la conducta South Stream, proiectata de firma rusa Gazprom. Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a semnat ieri la Moscova cu Vladimir Putin un acord prin care Ungaria intra in lantul statelor care devin partenere la conducta rusa (South Stream) concurenta a conductei UE-SUA (Nabucco). Gestul Budapestei vine in ciuda avertismentelor SUA. La sfarsitul unor discutii care au avut loc in aceasta saptamana la Washington, cu o serie de inalti oficiali guvernamentali ungari, adjunctul secretarului de stat al SUA, Matthew Bryza, a declarat ca Ungaria ar trebui sa afirme in mod clar intentia de a da prioritate implementarii proiectului Nabucco. Potrivit prim-vicepremierului rus Dmitri Medvedev, cele doua gazoducte nu mai sunt concurente: "South Stream nu va avea nici o influenta negativa asupra Nabucco, iar Nabucco nu va influenta negativ South Stream". Totusi, SUA - principalul initiator si sponsor financiar al Nabucco - nu au ascuns niciodata ca adevaratul scop al gazoductului este acela de a ocoli Rusia, pentru a putea reduce independenta energetica a Europei fata de Moscova, transmite Rompres. Cu toate acestea, potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, South Stream este aprovizionat cu gaz, in timp ce problema privind modul in care va fi alimentat gazoductul european ramane deschisa. Din cauza aceasta apar probleme cu investitorii si sunt mereu amanate termenele de constructie a Nabucco. Ultima modificare a avut loc in februarie, cand consortiul Nabucco-Gas Pipeline International a declarat ca gazoductul nu va fi dat in exploatare inainte de 2013. Astfel, unul dintre avantajele Nabucco - darea in exploatare mai devreme decat a gazoductului South Stream - a fost pierdut. Presedintele Gazprom a intrigat opinia publica, declarand ca proiectul nu se va limita la livrari de gaz in Ungaria, ci va cunoaste o dezvoltare. Traseul ocuparii Europei Moscova a reusit in doar cativa ani sa ocupe din punct de vedere energetic aproape intreg estul Europei, dinamitand astfel orice posibilitate de aplicare a unei politici energetice comune a Uniunii Europene. Primul acord energetic bilateral a fost semnat cu Germania, unul dintre cei mai mari consumatori energetici europeni, care a parafat inca de pe vremea cancelarului Gerhard Schr�der un acord privind construirea unui gazoduct pe sub Marea Baltica, pana in nordul tarii, fara a mai tranzita teritoriul statelor baltice si al Poloniei. In Austria, Gazprom a semnat cu OMV un Acord de Cooperare privind dezvoltarea comuna a hub-ului comercial de gaze naturale de la Baumgarten. Gazprom are o participatie de 50% in cadrul Hub-ului Central European de Gaze Naturale si, in comun, cele doua companii vor derula proiecte de stocare a gazelor naturale in Austria si in tarile invecinate. In Slovacia, Gazprom detine 49 de procente din reteaua SPP, impreuna cu Ruhrgas si Gas de France, iar in Turcia Gazprom alimenteaza trei sferturi din tara cu gaze naturale. In Cehia, Gazexport, o unitate a Gazprom, a semnat un contract cu firma furnizoare de gaze naturale ceha Vemex pentru livrarea de gaze naturale, inlaturand astfel monopolul ceh. In conditiile pierderii Kosovo, Serbia a semnat cu Gazprom un acord privind achizitionarea unui pachet de 51% din actiunile companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS). In Bulgaria, Gazprom asigura acum necesarul de petrol si tranziteaza benzina catre Grecia si Turcia. Gazprom vrea sa cumpere si o parte din compania bulgara de stat care detine monopolul in tara - Bulgargaz, dar si centrala de incalzire din Sofia. Compania Atomstroyexport, detinuta de Gazprom, va construi noua centrala nucleara la Belene. Prin acest contract concernul rusesc Atomstroyexport patrunde intr-un stat membru al Uniunii Europene.

Pagina realizata de George DAMIAN