Romania are in momentul de fata 263 de militari dislocati in Kosovo, din care148 apartin Ministerului Apararii, iar 115 Jandarmeriei Romane. In cadrul misiunii condusa de NATO (KFOR), Armata participa cu o companie de infanterie (Detasamentul national roman de forte - ROFND-85 de militari), in cadrul detasamentului italian din Grupul de Lupta Multinational de Vest (MNTF-W). Acestia sunt dislocati la Gorazdevac, in apropierea orasului Pec. Un numar de 21 de militari, personal de stat major, se afla sub Comandamentul misiunii KFOR (KFOR HQ), cantonati la Pristina. Mai avem un ofiter si in Comandamentul NATO HQ, de la Sarajevo. 30 de spioni Din punct de vedere al serviciilor de informatii, Ministerul Apararii are in Kosovo 11 militari in KFOR HQ si 30 de militari in structura de informatii a Grupului de Lupta Multinational de Est (MNTF-E). In baza solicitarii ONU, adresata Romaniei si aprobata de Parlament, Jandarmeria Romana desfasoara, incepand cu data de 22 februarie 2002, misiuni de mentinere a pacii in Kosovo. Efectivele participante la aceasta misiune totalizeaza 115 oameni. In prezent, campusul jandarmilor se afla in localitatea Pec (Peja), situata in S-V provinciei Kosovo. Rezerva strategica Potrivit unei hotarari adoptate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, in sedinta din 28 iunie 2007, "comparativ cu anul 2007, fortele dislocabile pentru misiuni internationale sub comanda ONU, NATO si UE, aflate in tara, vor inregistra o crestere cu 346 a numarului de militari." Potrivit unor surse oficiale, acesti militari reprezinta o rezerva strategica a Ministerului Apararii in situatia in care Romania va fi solicitata sa suplimenteze numarul militarilor aflati in misiuni externe, cu precadere in cazul escaladarii situatiei din Kosovo. Pana atunci, militarii romani care se afla in Kosovo si Bosnia-Hertegovina isi vor continua misiunile, chiar daca se va modifica statutul misiunii sau aceasta va trece de sub mandat ONU sub UE. Misiunea EULEX Ministrii europeni ai Afacerilor Externe, reuniti la Bruxelles in cadrul Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe, au convenit asupra unei platforme comune a celor 27 si care urmeaza sa justifice prezenta misiunii UE in Kosovo - EULEX. Mandatul trupelor UE este pentru inceput pentru o perioada de 120 de zile. Militarii urmeaza sa ajunga in Kosovo abia peste una sau doua saptamani. Misiunea UE va avea 2000 de persoane (dintre care 1500 de politisti si 250 de judecatori si procurori) si o va inlocui treptat pe ce a NATO. Nu exista amenintari Intr-o videoteleconferinta cu romani aflati in misiune in Kosovo, ministrul Teodor Melescanu le-a cerut militarilor sa raporteze orice problema cu care se confrunta, astfel incat sa le fie puse la dispozitie toate mijloacele necesare executarii ordinelor. Comandantul detasamentului romanesc care actioneaza in cadrul KFOR, maiorul Daniel Pop, a raportat ca militarii isi continua misiunea de a asigura securitatea populatiei civile din zona de dislocare. Potrivit lui Daniel Pop, situatia in zona de responsabilitate se mentine calma, nefiind inregistrate amenintari la adresa militarilor romani si nici atitudini ostile din partea populatiei. (Doru DRAGOMIR) "Misiunea UE este ilegala" Ambasadorul Serbiei la Bucuresti, E.S. Dusan Crnogorgevic (foto dreapta), ne-a acordat un interviu in care exprima aprecierea Serbiei fata de pozitia Romaniei de respingere a independentei declarate unilateral in Kosovo. Cum apreciati pozitia Romaniei care respinge independenta Kosovo si trimite trupe in cadrul misiunii UE? Serbia apreciaza foarte mult pozitia Romaniei asupra declararii unilaterale a independentei Kosovo. Pozitia Romaniei este foarte ferma, a presedintelui, a Parlamentului, a premierului, a ministrului de Externe: Romania este unita in respingerea declararii unilaterale a independentei Kosovo. La fel de importanta este si inchiderea biroului de reprezentare din Kosovo, ceea ce merge mana in mana cu respingerea oricarui fel de recunoastere. Toate acestea sunt foarte apreciate in Belgrad si Serbia, nu doar de oficiali, ci si de popor. Ati mentionat prezenta misiunii UE. Pozitia noastra este foarte clara: misiunea UE nu are nici un mandat bazat pe o rezolutie a Consiliului de Securitate ONU. Pentru orice fel de misiune Consiliul de Securitate trebuie sa emita o noua rezolutie - nu exista o noua rezolutie care sa asigure conditiile pentru misiunea Uniunii Europene. Este foarte simplu. Aceasta este pozitia noastra. Misiunea UE ar incalca suveranitatea Serbiei? Pe de alta parte, avocatii de la Bruxelles incearca sa gaseasca o baza juridica pentru aceasta misiune. Noi credem ca nu exista nici un fel de baza juridica si ca aceasta misiune este ilegala in Kosovo. Cum apreciati prezenta Romaniei in cadrul acestei misiuni? Trebuie sa ne amintim ca Romania are deja un numar de trupe in Kosovo pe baza rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate, trupe care au jucat un rol foarte constructiv si important in Kosovo in protejarea sarbilor si a altor minoritati ne-albaneze. Nu voi comenta decizia Romaniei de a trimite trupe suplimentare in Kosovo, insa este posibil sa se creada ca aceste trupe suplimentare sunt legate de cele existente deja. Cum vedeti viitorul acum? Serbia se va folosi de toate mijloacele politice si diplomatice pentru a-si apara interesele, in toata lumea, in toate forurile si organizatiile internationale. Nu credem ca acest caz este incheiat. Este o problema serioasa si nu doar pentru Serbia, ci si pentru comunitatea internationala, deoarece acum vedem ca Serbia democratica si suverana nu a fost protejata de Consiliul de Securitate pe timp de pace. (George DAMIAN) Stadiul recunoasterii Kosovo Statele Unite au recunoscut luni independenta Kosovo, in timp ce marile tari europene si-au declarat intentia de a face acest lucru, la o zi dupa ce Pristina a anuntat separarea sa de Belgrad. Serbia se opune ferm acestei decizii, presedintele si premierul declarand ca tara "nu va recunoaste niciodata un Kosovo independent". O atitudine similara au si rusii, aliati fideli ai sarbilor pe toata durata negocierilor cu liderii albanezi, Moscova sperand intr-o anulare a declaratiei unilaterale de suveranitate a Kosovo de catre Consiliul de Securitate al ONU. Printre statele care au recunoscut pana acum independenta Kosovo (sau si-au anuntat intentia s-o faca in curand) se numara: Afganistanul, Australia, Austria, Albania, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Lituania, Letonia, Estonia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Ungaria. Printre tarile care si-au anuntat decizia ferma de a nu recunoaste independenta Kosovo se numara: Azerbaidjan, Cipru, Georgia, Romania, Republica Moldova, Spania, Sri Lanka, Vietnam. Statele care au anuntat ca vor lua o decizie mai tarziu sunt: Brazilia, India, Canada, Cehia, Grecia, Olanda si Slovacia. Avertismentul Moscovei Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat-o pe Condoleezza Rice, omologul sau american, ca proclamarea independentei Kosovo pune in pericol stabilitatea internationala, transmite Mediafax. Presa rusa a calificat marti proclamarea unilaterala a independentei Kosovo drept o "bomba", constatand in acelasi timp ca aceasta a primit deja o "recunoastere internationala". "Ieri, lumea a inceput sa reactioneze la bomba detonata de separatistii albanezi din Kosovo", scrie cotidianul rus Vremia Novostei. "O bomba sub Europa. Un Kosovo independent va face UE sa explodeze din interior", titreaza cotidianul RBK Daily. Pentru Kommersant insa faptul ca "Kosovo a primit o recunoastere internationala la 24 de ore dupa proclamarea independentei" nu este uimitor, deoarece "era clar ca principalele tari din Occident au luat deja decizia in acest sens, inainte de proclamare". I (G.D.)