Horia MIHALCESCU 

Pentru ca doar intr-un astfel de moment se poate vedea, in mod real, care este structura si forta acestuia din teritoriu. Depunerea de liste complete pentru consiliile locale din fiecare localitate si desemnarea de candidati pentru fiecare primarie nu sta in puterea oricui. Doar cateva partide pot face fata unei asemenea incercari. Si tot moment al adevarului este si pentru ca la alegerile locale ne aflam in fata celei mai mari mobilizari de care un partid poate da dovada. Motivul este simplu - ne aflam in fata unicei situatii dintr-un ciclu electoral cand membrii de partid lupta pentru propriile lor functii, nu pentru ale altora. Iar in ultimii ani, treptat, forta centrului s-a diluat in favoarea judetelor si de aici, mai jos, la nivelul localitatilor. Un partid este capabil sa obtina un scor mai bun la alt tip de alegeri, doar in situatia in care are un lider care reuseste prin propriile forte sa capaciteze mai mult electorat decat structura politica pe care o reprezinta. Si aici avem exemplul lui Ion Iliescu sau, mai recent, al lui Traian Basescu, care au tras dupa ei in alegeri partidele sau aliantele pe care le reprezentau si conduceau la momentul respectiv. Din acest punct de vedere, pare inutil sa mai analizam in ce categorie se inscrie actualul PSD, condus de Mircea Geoana. Din partidul-bloc, PSD s-a transformat in ultimii ani intr-un partid al etajelor in care fiecare sef de palier isi doreste nivelul cu terasa. Luptele intestine dupa ultimul congres au devenit atat de corozive, incat etajele cu liderii lor stau sa se desprinda din blocul turn. Fiecare sef de palier vrea sa devina seful blocului, folosind intrarea din spate. Cum alegerile europarlamentare n-au consfintit in mod evident prabusirea PSD sub 20%, cum anticipau unii sefi de palier, acum ei privesc, prin toate ferestrele de la etaj (cu zoaie sau fara) spre alegerile locale. In aceste conditii, devine cam inutil sa cautam explicatii mult mai adanci referitoare la dorinta lui Geoana sa suprapuna alegerile locale peste cele parlamentare, fortand anticipatele. Cu o autoritate tot mai slabita in partid, cauzata de discutiile de pe la colturile blocului, Geoana are nevoie de suprapunerea celor doua scrutine ca de un colac de salvare. Mircea Geoana pare sa fi invatat ceva din experienta nefericita a lui Adrian Nastase, care, in 2004, intre primul si al doilea tur al alegerilor prezidentiale si-a vazut spulberat visul la presedintie tocmai din cauza demobilizarii activistilor, care isi vazusera deja sacii in caruta. Suprapunand cele doua scrutine, Geoana a facut un calcul politic simplu - utilizarea mobilizarii organizatiilor o singura data, acum cand sunt cel mai mult interesate. Pentru ca pana la toamna nu se stie ce se mai intampla. Aceasta pe principiul ca activistii din teritoriu vor dori sa-si pastreze influenta in primarii, consiliile locale si cele judetene, adica exact acolo de unde vin constant banii adevarati. Iar in Parlament sa ajunga cei care fac parte din gruparea lor. Geoana spera ca un eventual succes va fi contabilizat in contul sau, doar pentru ca el a fost cel care a fortat anticipatele si a reusit sa suprapuna cele doua scrutine. Un calcul rece, dar nerealist. In ritmul actual, in care in Romania este nevoie de doua-trei luni ca sa schimbi un ministru cu altul, devine de necrezut ca poti provoca numirea a doua Guverne care sa mai si cada de fiecare data in Parlament. Si asta doar in vreo doua luni. Ca sa nu mai vorbim ca intai trebuie sa aiba succes o motiune de cenzura impotriva actualului Guvern. Chiar si daca ar demisiona Guvernul, scurtand calea, anticipatele tot par o tinta greu de atins, din cauza procedurilor mai mult decat greoaie. Dar, cel mai mult, Geoana nu trebuie sa se teama ca nu va reusi sa provoace anticipatele, ci de un eventual succes in fiefurile lor al sefilor de paliere ostili. Pentru ca abia atunci, ii vor dori mai mult plecarea, ca sa-si asume ei victoria. Atat in alegeri, cat si in partid. Iar colacul de salvare al lui Geoana s-ar stramta atat de mult, incat l-ar putea lasa fara forta sa mai si inoate, ramand singur in piscina de la subsolul blocului.