Valul de steril din comuna valceana Mateesti continua, ieri, sa se deplaseze cu viteza de un metru pe ora, autoritatile fiind nevoite sa evacueze in total cinci gospodarii din satul Turcesti. "Alunecarea continua si ne pregatim sa mai evacuam inca doua gospodarii. Daca va afecta cursul paraul Taraia, vom cauta solutii pentru devierea cursului apei", ne-a explicat, ieri dupa-amiaza, prefectul judetului Valcea, Radu Renga. El a precizat ca muntele de steril are o suprafata de 50 de ha si aluneca pe doua directii: una care afecteaza casele si una care poate obtura cursul paraului Taraia. "Valul de steril a inaintat aproape 700 de metri, pericolul este ca mai sunt doar o suta de metri pana la paraul Taraia, iar revarsarile haldei pot bloca cursul apei. In acel moment, va exista pericol de inundatii pentru o suta de locuinte din jur, iar atunci va fi un dezastru. Sper ca sterilul sa nu ajunga acolo. Pentru familiile evacuate, am si o veste, in trei luni, cu ajutorul autoritatilor judetene, eu sper sa le construim locuinte noi in afara zonei de risc", a declarat Nicolae Stanisor, primarul comunei Mateesti. Totusi, prefectul Renga a spus ca, dupa ce alunecarea se va stabiliza, se vor analiza toate documentele pentru a se va vedea daca Exploatarea miniera nu a platit deja, la momentul inchiderii minei, despagubiri pentru ca unele persoane sa-si mute locuinta. Renga ne-a mai spus ca persoanele afectate de deplasarea valului de steril sunt cazate in conditii decente si ca au fost ajutate de ISU sa-si recupereze bunurile. Sleahta criminala Ieri dimineata, la sediul Exploatarii Miniere Berbesti s-au intalnit pentru a gasi solutii in acest caz proiectantul general al haldei de steril, constructorul, reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor, ai Protectiei Mediului si ai SNLO. Prefectul Renga ne-a declarat ca urma in cursul zilei de ieri sa plece la sediul Exploatarii Miniere. Primarul comunei acuza Exploatarea Miniera Berbesti ca nu au fost luate masuri de consolidare a haldei si ca nu au fost facute drenaje care sa permita scurgerea apei. Pe de alta parte, Vasile Oprea Scortariu, directorul de productie din cadrul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia, care are in subordine EM Berbesti, considera ca primarul face afirmatii "neacoperitoare in realitate". "Pot sa va spun ca haldele de steril in general sunt constructii complexe, realizate de proiectanti si firme de constructii atestate in domeniu si competente. In ceea ce priveste halda de steril in cauza, ea a fost realizata conform proiectului si predata in anul 2002 Consiliului Local din Mateesti. Constructia a fost monitorizata permanent si dupa predarea catre comunitatea locala si pot sa va spun ca au fost realizate acolo canale de drenaje si drenari foarte bune", a declarat directorul de productie din cadrul Societatii Nationale a Lignitului Oltenia, citat de Mediafax. Satenii au fost despagubiti, dar n-au plecat Surse din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) ne-au declarat ca inchiderea exploatarii miniere de langa Mateesti s-a facut cu banii Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO), iar odata inchisa si ecologizata, exploatarea a fost predata Consilului Local, in doua etape, in 2001 si 2004. Inchiderea si ecologizarea minei s-a facut conform proiectelor elaborate de Institutul de Cercetare Stiintifica, Inginerie Tehnologica si Proiectare Mine pe Lignit Craiova. Avand in vedere programul de inchidere a minelor, locuitorii din zona haldei de steril Ponga au fost despagubiti inca inainte de anul 2000. "Unuia dintre cei cinci sinistrati, pentru ca trebuia stramutat, i s-a construit o casa noua, intr-o alta locatie, inca de atunci, dar a refuzat sa se mute. Ceilalti patru au primit bani ca despagubire pentru casele si terenurile lor, tocmai pentru ca minele trebuiau inchise si ecologizate si ei stramutati, dar si acestia au refuzat sa se mute", ne-au declarat sursele citate. (G.M.) Promisiunile Ministerului Muncii Surse din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) ne-au declarat ca inchiderea exploatarii miniere de langa Mateesti s-a facut cu banii Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO), iar odata inchisa si ecologizata, exploatarea a fost predata Consilului Local, in doua etape, in 2001 si 2004. Inchiderea si ecologizarea minei s-a facut conform proiectelor elaborate de Institutul de Cercetare Stiintifica, Inginerie Tehnologica si Proiectare Mine pe Lignit Craiova. Avand in vedere programul de inchidere a minelor, locuitorii din zona haldei de steril Ponga au fost despagubiti inca inainte de anul 2000. "Unuia dintre cei cinci sinistrati, pentru ca trebuia stramutat, i s-a construit o casa noua, intr-o alta locatie, inca de atunci, dar a refuzat sa se mute. Ceilalti patru au primit bani ca despagubire pentru casele si terenurile lor, tocmai pentru ca minele trebuiau inchise si ecologizate si ei stramutati, dar si acestia au refuzat sa se mute", ne-au declarat sursele citate. (G.M.) Acuzatii de incompetenta SNLO a mai fost implicata in astfel de evenimente in anii trecuti si amintim de 2006 cand salariatii societatii faceau responsabila conducerea de atunci de alunecarile de teren produse in judetul Gorj la Valea Rogoazelor si Seciurile. Alunecarea care a avut loc in halda Valea Rogoazelor din cadrul EMC Motru, incepand cu luna februarie 2006 s-a datorat depunerii de steril peste limitele admise prevazute in proiect si supraincarcarii haldei. Reamintim ca atunci s-a blocat mai mult timp DN67, iar lucrarile pentru amenajarea si stabilirea haldei au dus cheltuieli de zeci de miliarde de lei. "Ar fi interesant de aflat care a fost inaltimea la care au vrut sa haldeze si ce volum s-a depus peste inaltimea maxima admisa din proiect. Noi consideram ca acest volum depus in plus a pus in miscare halda, masa respectiva de steril a acoperit DN 67", se intrebau la acea vreme minerii din lignit. (C.S.) SNLO chemata in judecata Dupa un an de la alunecarea de teren din comuna Rosia de Amaradia, sinistratii din satul Seciurile au dat in judecata Ministerul Economiei si companiile miniere solicitand despagubiri de 13 milioane de euro. Acestia erau nemultumiti de faptul ca autoritatile si-au batut joc de oameni, oferindu-le in locul unor case cu etaj niste locuinte cu una-doua camere igrasioase. Cristi Cican, presedintele Asociatiei "Sinistratii din Satul Seciurile", afirma ca locuintele pe care le-au construit autoritatile pentru ei au fost facute de mantuiala si ca a inceput deja sa ploua in ele si sa se umple peretii de igrasie. SNLO era chemata in judecata pentru ca a avut in patrimoniu Sucursala Miniera Prigoria pana la formarea CE Craiova, si i s-ar fi imputat modalitatea de exploatare si constituire a haldei de steril. "Halda de steril a fost construita la un nivel superior satului Seciurile, fapt care a condus la punerea unei presiuni foarte mari asupra versantului pe care se afla amplasat satul Seciuri", a precizat Cristi Ciocan. Acesta mai spunea ca mai multe persoane din cadrul conducerii Sucursalei Miniere Prigoria ar fi recunoscut ca unitatea se face vinovata de pagubele produse oamenilor din Seciuri si ca sunt dispusi sa plateasca, dar trebuie sa existe un temei legal. (C.S.)

Corina SCARLAT