Deputatul PC Sergiu Andon, avocatul lui Dan Voiculescu, a declarat ca deocamdata singura cerinta obligatorie pentru Guvern este ca Ordonanta sa retraga explicit dreptul Colegiului de a da verdicte. In rest, Andon asteapta sa vada care vor fi celelalte prevederi. In schimb, senatorul PSD Serban Nicolae a declarat ca are deja informatii privind textul elaborat la Guvern, text care ar fi fost trimis ieri celor de la CNSAS pentru un punct de vedere preliminar. Pesedistul, care este si initiator al unui alt proiect de lege ce vizeaza Consiliul, a sesizat deja doua hibe ale Ordonantei. Una se refera la faptul ca acum CNSAS-ului ii este retras dreptul de a da verdicte, dar nu se precizeaza clar care vor fi atributiile sale. Ordonanta, "o mica smecherie" Raman categoriile de demnitari care trebuie verificati, fapt pe care Nicolae l-a caracterizat drept "o mica smecherie" a Guvernului, care ar dori sa puna presiune asupra Parlamentului pentru a reglementa cat mai repede acest subiect. Al doilea defect ar fi ca dreptul de a da verdicte este transferat la instanta. Nicolae a afirmat ca "nici instanta nu poate da solutii deoarece nu avem de-a face cu o incalcare a legii". Cu acelasi argument, el a respins si afirmatiile conform carora Curtea a lasat deschisa posibilitatea declararii CNA sau OPC drept neconstitutionale pe motiv ca nu sunt autoritati judiciare care sa dea verdicte. Serban Nicolae afirma ca informatorii nu intra sub incidenta legii penale. Senatorul isi sustine in continuare proiectul pe care l-a elaborat si care acum se afla la Guvern pentru ca acesta sa-si exprime un punct de vedere urmand ulterior sa intre in procedura parlamentara. In esenta, acesta prevede ca membrii Colegiului sa coordoneze activitatea de investigare a documentelor referitoare la fiecare persoana urmarita sau banuita de colaborare. Colegiul va decide cand investigatia va fi completa, iar apoi va face publice toate documentele descoperite. CNSAS va trebui sa-si asume raspunderea pentru corectitudinea investigatiilor fiind prevazut un regim mai strict al controlului documentelor aflate in posesia institutiei. De altfel, Nicolae afirma ca legislatia actuala face posibila disparitia unor documente sau folosirea lor pentru santaj. In plus, sunt prevazute pedepse mai aspre pentru divulgarea informatiilor din dosare inainte ca CNSAS sa le faca publice. Dezvaluirea numelor delatorilor unei persoane va fi facuta doar catre aceasta, iar respectivul va putea decide daca le va face sau nu publice. Delatorii in instanta In randurile societatii civile se lucreaza la o varianta chiar mai dura a legii. Cristian Parvulescu (Asociatia Pro Democratia) a afirmat ca o noua reglementare ar trebui sa se soldeze cu urmarirea penala in cazul celor care au incalcat grav drepturile omului. Parvulescu a apreciat ca pe langa CNSAS ar putea activa un judecator sau procuror delegat care sa analizeze cazurile de incalcare ale drepturilor omului si sa decida, dupa caz, inceperea urmaririi penale. Ulterior, decizia va fi transferata integral la nivelul instantelor fara ca CNSAS sa mai dea vreun verdict. Deocamdata, inca se cauta solutii tehnice pentru reglementarea colaborarii cu reprezentanti ai magistraturii. Conform lui Parvulescu, ar putea fi trimisi in judecata si delatorii spontani care nu au avut angajament cu Securitatea, dar ale caror declaratii au provocat prejudicii grave asupra altor persoane. Aceasta categorie nu intra pana acum sub incidenta CNSAS. Conform proiectului in lucru, CNSAS ar ramane depozitarul arhivelor, va conduce investigarea persoanelor care trebuie verificate din oficiu si se va ocupa de publicarea documentelor. Toate aceste propuneri au fost inaintate consilierului lui Tariceanu, Stejarel Olaru, intr-o intalnire a acestuia cu reprezentanti ai unor ONG-uri precum APD, Alianta Civica, GDS, SAR etc.

Adrian ILIE