Octavian HOANDRA 

Nu-mi amintesc de nici vreun politician sa fi pus in discutie drumul, pe termen mediu si lung, pe care acest oras trebuie sa-l urmeze. "Bataia" pentru investitii straine intre d-nii Emil Boc si Marius Nicoara, cu toate bunele intentii pe care orice cetatean de bun simt trebuie sa le ia in calcul, nu exclude nicidecum o discutie despre cum doresc cetatenii Clujului sa arate peste ani urbea in care traiesc si unde o sa traiasca, probabil atatea generatii care or sa vina. In acest moment, din punct de vedere locativ, orasul se compune din mai multe orase mici. Avem, pe de o parte o identitate trasata de ideologii partidului Comunist, care, pervertind un sistem arhitectural normal, au construit cartiere de blocuri pentru "oamenii muncii". Numai ca in spatele oricarui bloc din fostele cartiere muncitoresti zambeste had comunismul,acele cartiere avand ca finalitate doar dezumanizarea. Pe de alta parte,dupa 1989, speculand nepriceperea dublata de aviditatea de bani a diferitelor gasti de arhitecti si edili ai orasului, Clujul s-a umplut de monstri � blocuri intre case, vile hidoase si cladiri de birouri total neintegrate in vreun "desen arhitectural" integrat in ceea ce inseamna specificul orasului. De-a lungul timpului, politicienii responsabili de dezvoltarea orasului au fost "cuceriti" mai ales de "obiective" de mari proportii care asigurau, pe de o parte vizibilitate politica, iar pe de alta, posibilitatea de a-si multumi pe diverse cai clientela economica. Niciodata vreun politician nu a luat in calcul posibilitatea ca orasul Cluj sa fie altceva decat un amalgam de interese si constructii, care nu au, in afara de bani, nici o legatura unele cu altele. Niciodata populatia Clujului nu a fost consultata daca acest oras trebuie sa devina un oras muncitoresc, dupa cum isi dorea si Ceausescu. Nu-mi amintesc ca in istoria post-decembrista vreun politician sa fi luat in calcul destinul universitar si turistic al Clujului, cu universitati, centre bancare, biblioteci, institute de cercetare, muzee, spitale si centre performante de tratament, restaurante, hoteluri, parcuri si gradini, asemeni altor orase din Europa. Nu stiu daca vreun "factor de raspundere" a imaginat vreun proiect de informare a opiniei publice, prin care cetatenii sa poata afla ce beneficii uriase pot aduce activitatile de "servicii", mai ales ca intrarea Romaniei in UE, poate asigura prin proiectele pe care le finanteaza o buna parte a banilor necesari intreprinzatorilor privati pentru astfel de afaceri. Oricum, romanii care vor sa munceasca "pe bani" sunt de mult plecati in Europa, asa ca muncitorii "clujeni" care vor lucra in viitor in parcurile industriale nu vor (mai) fi romani. Cum va arata Clujul avand la periferie chinezi, turci sau vietnamezi, ramane sa judecati dumneavoastra. Sper sa nu fie prea tarziu (daca nu cumva este deja!) pana un politician onest sa poata judeca valoarea adevarata a Clujului pastrand o alta axa de dezvoltare, in sensul re-gandirii in spiritul Noician, daca doriti, a "civilizatiei untului", adaptata la orasul nostru, sau in spiritul a ceea ce spunea Al. Paleologu despre Europa care ni se propune, si care va "inunda" si Clujul: o Europa uniforma, care isi uita valorile istorice. "Exista o barbarie progresista si tehnocrata, care ignora sufletul si exigentele lui. Organizarea si stereotipia, pretins functionale, iata ce ne pandeste".