Sursele noastre concorda: totul este posibil si nimic nu este inca jucat in ce priveste marile decizii ce ar trebui luate cu ocazia Summitului de la Bucuresti. Tocmai, poate, fiindca sunt atat de complexe si, cu siguranta, vor influenta decisiv ponderea pe care organizatia o va avea in structurarea sistemului mondial de securitate. Si, nu numai atat. Inainte de a detalia cateva dintre probleme, trebuie sa anuntam programul unor foarte interesante vizite pe care presedintele Basescu le va face in aceasta saptamana. Maine se va afla la Belgrad. Joi la Bruxelles pentru un dejun informal cu ambasadorii tarilor membre NATO, apoi o intalnire cu Secretarul General al Aliantei, apoi prezentarea oficiala a siglei Summitului si o conferinta la German Marshall Fund. Decizia privind lansarea invitatiei de aderare catre Albania, Croatia si Fosta Republica Iugoslava Macedonia (FYROM) poate reprezenta o problema. Este limpede ca este vorba despre o decizie preponderent politica si va fi in primul rand un raspuns la nevoia de a avea liniste in Balcani. Nu ia in considerare, ca element de departajare, gradul real de pregatire, modernizare si interoperabilitate al fortelor armate din cele trei tari, foarte diferit de la una la alta. Daca decizia nu a starnit obiectii teoretice, intrebarea este care va fi modul in care se va rezolva problema numelui sub care va intra Macedonia, caci Grecia in primul rand, dar si mai multe alte state importante din NATO au avertizat ca trebuie gasita o solutie inainte de Summit. Altfel, cu siguranta vor fi probleme, mergandu-se poate chiar pana la un veto si nu doar din partea Greciei. Aceasta din urma se pare ca a depasit momentul opozitiei absolute fata de folosirea titulaturii de Macedonia, pe care o considera parte a istoriei si teritoriului sau national, fiind acum dispusa (cel putin la nivelul Guvernului, dar nimeni nu stie ce s-ar putea intampla la votul de ratificare din Parlament) sa accepte folosirea unei denumiri statele compozite. Poate Noua Macedonie, poate Macedonia- Skopje, poate o alta gaselnita. Dar, in orice caz, nu Macedonia pur si simplu. De ce le e teama grecilor? Sursele noastre spun ca delegatia greaca a facut sa circule la NATO un reportaj realizat in scolile din Macedonia unde, in salile de clasa, sunt expuse doua harti. Cea a republicii actuale si Macedonia istorica, Macedonia Mare... Cererile presante ale Ucrainei si Georgiei vor fi si ele discutate, acum problema fiind luarea unei decizii asupra caracterului de urgenta ce trebuie dat sau nu acestei probleme, in ciuda presiunilor venite din partea unora dintre aliati. Problema Serbiei Urmeaza sa se lanseze invitatii pentru intarirea Parteneriatelor sau deschiderea unora noi cu trei tari: Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina. Daca Muntenegru are un asemenea plan care acum trebuie imbunatatit, Bosnia il are in pregatire, Serbiei ar trebui sa i se faca o oferta. in acest ultim caz, este evident ca necunoscuta este majora si depinde de doua elemente. Primul il reprezinta rezultatul imposibil inca de prevazut al turului doi al alegerilor prezidentiale din Serbia. Apoi reactia clasei politice si a populatiei fata de iminenta declaratie unilaterala de independenta din partea liderilor kosovari. Context in care miscarile politice facute de liderii sarbi in ultimele zile starnesc o reala ingrijorare deoarece este limpede ca ambele tabere cauta o sustinere si argumente de forta din partea Rusiei. Prefatand o cooperare viitoare cel putin delicata, mai ales daca apare posibilitatea amplasarii in zona a unor elemente importante ale logisticii militare rusesti. Chiar daca acum ideea circula doar la nivel de zvon credibil, ca Alianta ar putea sa evoce la un moment dat si posibilitatea de a deschide o formula de cooperare cu Kosovo. Poate in cadrul Parteneriatului pentru Pace in care state membre pot demara actiuni bilaterale de colaborare. Se vor gasi state membre care sa sustina o asemenea initiativa? Cu siguranta ca da. In primul rand SUA. In consecinta, intrebarea nu este daca, ci cand va fi facuta publica vestea. Raspunsul tine de evolutia viitoare din Kosovo. S-ar putea insa ca zvonul sa fie lansat si ca o alta formula de presiune suplimentara asupra Serbiei care, teoretic, macar in varianta victoriei lui Tadici, ar trebui sa fie extrem de bucuroasa sa primeasca ofertele de cooperare din partea UE si NATO. Teoretic. Tarul de la Kremlin Vine Putin? A primit invitatie, dar nu se stie daca o va onora, caci n-a venit la ultimele trei editii ale Summitului Aliantei. Daca vine, este limpede ca exista riscul previzibil de a deveni centrul atentiei si interesului, inclusiv din partea presei. Orice pozitie pe care o va lua va fi interpretata ca o contrapondere a tuturor temelor majore discutate la Summit si, la fel de limpede, va fi personalitatea careia i se vor solicita pareri privind toate chestiunile strategice si de politica generala. Se spune ca, intr-o discutie pe aceasta tema, o personalitate din cadrul NATO si-ar fi asigurat partenerii ca nu va fi nici un fel de problema caci exista o solutie pentru ca Putin sa nu fie vedeta principala din show. Intrebat cum ar fi posibila o asemenea minune, a raspuns ca este sigur ca daca Presedintele Sarkozy vine cu Carla Bruni si aceasta se lasa din nou fotografiata intr-o rochie de seara mai special decoltata, atunci totul se va rezolva fara nici un fel de probleme. Ultima mare tema de discutii ar fi corelarea hartilor extinderii, posibila acum in perspectiva unor reticente comune la nivelul UE si NATO asupra posibilitatii de a continua linii separate de extindere, chiar daca ele, la un moment dat, au ajuns sa includa exact aceleasi teritorii. Intrebarea este daca se va putea ajunge la un acord intre cele doua entitati, amorsat sau chiar anuntat cu prilejul Summitului, care sa prevada unificarea criteriilor extinderii, asociind deci la modul formal domeniul securitatii cu cerintele clasice ale UE.

Pagina realizata de Cristian Unteanu, Bruxelles