Dupa aproape doi ani de la declansarea scandalului "CD-ul cu secrete militare", serviciile de informatii ale Ministerului Apararii si-au mai infiintat un departament specializat in contracararea incidentelor de securitate IT in sistemele informatice si de comunicatii ale armatei. Aflat in directa subordonare a sefului Directiei Contrainformatii si Securitate Militara (DCiSM), personalul noii structuri este format din cei mai buni specialisti in combaterea infractiunilor cibernetice. Aceasta structura, impreuna cu un alt departament care functioneaza deja in cadrul DCiSM, specializat in a implanta virusi in calculatoarele persoanelor suspecte, care sa scaneze fisierele, fotografiile, inregistrarile audio si alte documente personale, cu scopul de a preveni eventuale atentate teroriste, le permite serviciilor secrete ale armatei sa porneasca sau sa contracareze adevarate razboaie informatice (cyberwar). Directia Generala de Informatii a Apararii a alocat peste trei milioane de euro pentru achizitionarea celor mai performante echipamente hardware si a unor softuri speciale. Contrainformatiile militare se pregatesc de razboi Armata a fost prinsa pe picior gresit, la inceputul anului 2006, cand Ziarul Ziua a semnalat faptul ca din interiorul Ministerului Apararii a avut loc o scurgere de informatii, catalogate secrete de stat, referitoare la date despre misiunile si detaliile bazelor americane din Afganistan, unde actioneaza si militarii romani. Chiar daca la vremea respectiva ministrul Apararii si seful Statului Major General declarau ca informatiile nu mai sunt de actualitate si nu afecteaza securitatea misiunilor desfasurate in cadrul "Enduring Freedom", Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul PICCJ in colaborare cu Serviciul Roman de Informatii si Directia Generala de Informatii a Apararii a intocmit celebrul dosar penal nr. 51/D/2006 in care au fost cercetati si retinuti mai multi ziaristi si cadre militare acuzati de punerea in circulatie a unor CD-uri care contineau informatii strict secrete. Corespondentul din Vrancea al cotidianului "Romania libera", Marian Garleanu, a fost chiar arestat pentru zece zile, iar un alt ziarist, Sebastian Oancea, a fost pus sub invinuire si cercetat pentru incalcarea Legii sigurantei nationale. La scurt timp dupa declansarea scandalului, in interiorul armatei a avut loc o adevarata furtuna, fiind audiati peste 1000 de militari. Dintre acestia, peste 80 de ofiteri si generali cu functii de raspundere au fost sanctionati si s-au modificat regulile de folosire a sistemelor informatice in interiorul unitatilor militare. In paralel, Directia Contrainformatii si Securitate Militara a primit sarcina sa infiinteze un departament specializat in rezolvarea incidentelor de securitate IT in sistemele informatice si de comunicatii apartinand Ministerului Apararii. Acesta a devenit operational la sfarsitul anului trecut si, in urma Ordinului ministrului Apararii nr. M78/2007, generalul maior Francisc Radici, directorul DGIA, a semnat dispozitia nr. DGA-4/ 03 decembrie 2007. Prin aceasta dispozitie, seful DGIA a pus in aplicare procedura de raspuns la incidentele de securitate si masurile privind organizarea si functionarea structurilor cu capabilitati de raspuns la incidentele de securitate in sistemele informatice. Planuri de contraatac Potrivit documentului aflat in posesia Ziarului ZIUA, generalul Francisc Radici a dispus ca Autoritatile Operationale pentru Securitatea Sistemelor Informatice si de Comunicatii (AOSSIC) si Echipa de Raspuns la Incidente de Securitate a Armatei din cadrul Centrului Tehnic Principal, impreuna cu personalul specializat din Punctele Operationale ale Armatei sa coordoneze toate actiunile de atac si aparare in spatiul virtual. Specialistii militari au clasificat posibilele incidente de securitate informatice in trei categorii: mare, mediu si mic. Este catalogat ca incident de securitate informatic de nivel mare accesul neautorizat la un sistem-hacking, atacurile impotriva infrastructurii IT, atacurile impotriva serverelor de mail/web, confirmarea descoperirii unor sniffere de retea neautorizate, a accesului neautorizat la sistem prin troieni, backdoors, depistarea unor brese majore de securitate sau stocarea unor informatii clasificate secrete de stat in SIC conectate in retelele publice. In momentul depistarii unui atac informatic impotriva unui sistem apartinand armatei se declanseaza un plan de masuri pentru stoparea atacului, salvarea datelor din sistemul atacat si identificarea locatiei de unde a fost lansat atacul. In urma operationalizarii noilor departamente specializate in cyberwar, Ministerul Apararii detine un nou instrument care sa contracareze noile amenintari asimetrice. Combinand resursele umane cu sistemul de monitorizare a comunicatiilor prin satelit (MONSAT) si cele ale cyberwar, Directia Generala de Informatii a Apararii a devenit cel mai puternic serviciu secret din Romania. Serviciile secrete ne cauta prin calculatoare Virusii sunt cosmarul oricarui utilizator de PC, ei infectand zilnic sisteme din intreaga lume. Email-ul a devenit cel mai eficient mod de raspandire a virusilor descarcati de catre internauti de pe site-uri capcana. Mai nou, "musafirii nedoriti" vin chiar de la serviciile secrete. In mai multe tari din Europa, printre care si Romania, serviciile secrete monitorizeaza posta electronica si conversatiile online ale militantilor islamisti si site-urile accesate de suspectii de terorism. Au trecut 25 de ani de la detectarea primului virus informatic, care a aparut mai mult dintr-o joaca. "Acesta se raspandea prin intermediul flopy disk-ului si afisa o poezie scrisa de un adolescent de 15 ani. Astazi s-a ajuns ca prin crearea unui virus denumit cal troian sa se poata scana toate informatiile pe care le detinem in calculatoarele personale. Exista si alte modalitati de urmarire a calculatoarelor. "Daca vorbim de CRD si nu de un LCD se pot capta chiar undele emise de ecran astfel incat sa se reconstituie imaginea de pe monitor", a precizat un specialist de la o firma de IT. Modelul romanesc, dorit de Berlin Romania, Cipru, Letonia si Spania se numara printre statele europene care permit serviciilor secrete sa monitorizeze calculatoarele personale, potrivit unui raport redactat de Ministerul german de Interne pe fondul unei dispute interne privind extinderea competentelor serviciilor de securitate. Serviciile secrete germane incearca sa obtina permisiunea legala de a implanta virusi in calculatoarele persoanelor suspecte, care sa scaneze fisierele, fotografiile, inregistrarile audio si alte documente personale, cu scopul de a preveni eventuale atentate teroriste. Legislatia referitoare la supraveghere, extinsa dupa atentatele de la 11 septembrie, a permis mai multor guverne occidentale sa monitorizeze telefoanele si mesajele electronice, conversatiile online ale militantilor islamisti si site-urile accesate de suspectii de terorism. Romania, Cipru, Letonia si Spania au adoptat deja o serie de legi care permit astfel de "verificari online", potrivit Ministerului german de Interne, care a derulat o ancheta informala in Europa. Elvetia si Slovenia par sa permita de asemenea astfel de practici de securitate, iar Suedia urmeaza sa adopte legi similare, potrivit raportului citat. Statele europene au depus eforturi in ultimele luni pentru adoptarea unor noi masuri de combatere a terorismului, in urma recentelor arestari operate in Marea Britanie, Danemarca si Germania, care dezvaluie o prezenta tot mai numeroasa a militantilor islamisti in Europa. Comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, a prezentat, in noiembrie 2007, un nou pachet de masuri de combatere a terorismului care cuprinde propuneri privind blocarea site-urilor care contin retete de fabricare a bombelor si incriminarea tentativelor de recrutare online a teroristilor. Politia germana sustine ca posibilitatea de a perchezitiona calculatorul unui suspect si de a-l confisca ajuta in unele imprejurari, dar exista situatii cand fortele de ordine obtin informatii cruciale prin implantarea unui virus care se activeaza cand suspectul deschide un atasament al mesajului electronic. Serviciile germane de securitate au recurs la astfel de practici, dar au fost nevoite sa renunte la ele in luna februarie cand Curtea Federala de Justitie a decis ca aceste masuri contravin legislatiei. Ministrul german de Interne a dat asigurari ca aceste verificari nu vor fi reluate decat dupa legiferarea lor. Proteste FIJ In martie 2006 principalele organizatii internationale ale jurnalistilor protestau vehement fata de abuzurile autoritatilor romane fata de jurnalistii ZIUA in cazul scurgerii de informatii militare. Federatia Internationala a Jurnalistilor considera ca anchetarea jurnalistilor romani pentru dezvaluirea de informatii considerate secrete militare constituie un "atentat absurd si periculos" la drepturile acestora. IFJ (International Federation of Journalists) si Federatia Europeana a Jurnalistilor sprijineau organizatiile de media din Romania care protestau fata de "intimidarea inacceptabila" a jurnalistilor, in incercarea autoritatilor de a-i convinge sa-si dezvaluie sursele. In raportul "Reporteres sans frontieres" pe 2006 cazul informatiilor militare era prezentat pe larg, fiind amintiti ziaristii ZIUA Bogdan Comaroni si Victor Roncea. "Autoritatile exercita presiuni intolerabile asupra libertatii presei atunci cand incearca sa limiteze informatiile de care se pot folosi jurnalistii sau cand ii forteaza sa-si dezvaluie sursele. Este o intimidare inaceptabila", preciza Marc Gruber, directorul Federatiei Europene a Jurnalistilor. IFJ si Federatia Europeana a Jurnalistilor se aratau ingrijorate de modul in care reactionau autoritatile din Romania, in conditiile in care o mare parte dintre informatiile pe care institutiile romanesti vroiau sa le mentina secrete erau deja disponibile pe piata, pe Internet sau alte surse, inainte ca jurnalistii sa intre in posesia lor. (G.D.) Cyber Cold War Potrivit unui raport realizat de compania de software McAfee Inc. impreuna cu FBI si NATO, China ar putea deveni epicentrul unui "Razboi Rece viral" (Cyber Cold War). In urmatorii 20 de ani, conform McAfee, atacurile informatice din China ar putea erupe intr-un razboi mondial in care ar putea fi implicate sute de state ce-si vor ataca si spiona reciproc retelele online, folosindu-se de programe software sofisticate. Departamentele si ministerele Apararii de pe intreg globul rescriu deja manualele pentru un potential razboi digital. Doar in SUA au fost inregistrate, in 2007, 37.000 de atacuri care vizau sistemele informatice ale Guvernului sau ministerelor afiliate. 40.000 de persoane au fost angajate de catre SUA pentru a se pregati in vederea unui asa-zis "razboi informatic la nivel global". Patru din cinci atacuri informatice majore care au vizat guvernele unor state cu economii dezvoltate au provenit din China, conform McAfee, care se sprijina pe datele NATO si FBI. Cele mai importante atacuri au avut ca tinta reteaua Pentagonului si agentii guvernamentale din Germania, India, Australia si Noua Zeelanda. 120 de state elaboreaza planuri strategice McAfee a subliniat ca circa 120 de state elaboreaza planuri strategice ce vor fi aplicate in cazul atacurilor informatice de la distanta. Unul dintre cele mai importante atacuri informatice din 2007 a fost lansat in aprilie impotriva institutiilor bancare ale Estoniei. Activitatea acestora a fost obstructionata sau intrerupta complet timp de saptamani. Estonia a declarat ca atacurile au fost coordonate din Rusia. Guvernul rus a negat orice acuzatii. Conform agentiei americane anticriminalitate Serious Organised Crime Agency si NATO, valul de atacuri care a lovit Estonia in aprile 2007 a fost doar varful icebergului. In mai 2007, tara baltica a raportat ca peste 1 milion de computere au fost tinta unor atacuri informatice bine organizate. Ca urmare a acestor atacuri, sute de mii de computere au devenit inutilizabile. Experti NATO au declarat ca atacatorii folosesc software troian, virusii cautand sa distruga sau sa modifice datele din computerele guvernamentale. Conform NATO, 99% dintre troieni sunt inca activi si nedescoperiti, putandu-se activa oricand si ducand la intreruperi serioase ale activitatilor.

Pagina realizata de Doru DRAGOMIR