Roxana IORDACHE 

Suflet care plange. Esti incapabil sa te transpui in pielea lui. Empatie fara de care suntem animale vorbitoare. Animalele sunt de fapt oameni fara grai. Ele ne inteleg mereu, noi nu intelegem decat infim din tot ce ne comunica vietatile necuvantatoare. Numai un las poate lovi un animal. Si cine nu iubeste animalele nu iubeste nici oamenii. Efect de educatie. Copiii care cresc cu animale sunt generosi, sensibili, responsabili si mult mai sanatosi. Fizic si psihic. Unii vor spune ca nu sunt calitati pentru societatea romaneasca actuala. Ci dimpotriva, un handicap de adaptare. La nesimtire. Si ticalosie. Nicaieri in lume nu se tolereaza cruzimea fata de animale. Ea este condamnata de intreaga societate si aspru pedepsita de lege. Pe cand noi suntem intens polarizati si in privinta atitudinii fata de animale: de o parte, cei care iubesc, de cealalta, cei care urasc animalele. Pretextul urii este frica. Mai ales fata de catei. Dar frica miroase urat. Nici un caine nu latra fara motiv. Si nu ataca decat daca simte ca trebuie sa se apere. Sau mai ales, sa apere pe cineva. Mai latra si atunci cand isi protejeaza teritoriul si protectorii de potentiali intrusi sau infractori. Rareori se insala. Iar daca te latra doar pentru ca esti un trecator necunoscut prin zona lor si fie treci linistit mai departe, fie te opresti si le vorbesti, se vor opri din latrat. Te lasa in pace. Daca si tu ii lasi in pace. Si daca te simt ca ii iubesti, sunt cei mai fericiti. Cateii strazii. Aparuti si perpetuati in urma, crimei comuniste a demolarii si/sau alungarii oamenilor din casele lor. Catei pe care sadicii ii vor exterminati. Unei cateluse, poreclita Bosquito, blanda si sociabila, salasluita de ani de zile pe langa un fast-food din centrul Capitalei, i s-a atribuit anii trecuti uciderea unui japonez, act cu semnalmentele unei reglari de conturi. Iar gogorita a fost mediatizata international. Noroc ca acum catelusa e adoptata in Germania. A scapat de pericolul constituit de unii oameni pentru animale. Pisici, cai, orice vietate. Le chinuie din placere bolnava, ca in riturile satanice. Si le ucid. Chiar le arunca de vii in gropi comune. Sau le abandoneaza dupa ce nu mai au nevoie de ele, ca pe obiecte. Mai nou, se comite o alta ticalosie, abandonarea cailor pe camp sau pe sosele, in plus, maltratati, pe motiv ca intretinerea lor pe timp de iarna costa prea mult si e mai rentabila cumpararea unui manz la primavara: pentru ca iarna viitoare sa fie abandonat si el. Cruzimea s-a vadit si cand au fost arse de vii pasari, la presupusa gripa aviara din 2005. Iar unii vor in continuare ca porcii sa moara in chinuri la taiere, sa-i auda cum tipa de durere. Barbarie. Criminalii fata de animale nu pot fi opriti decat prin amenzi usturatoare si ani de inchisoare. Pana se va face educatie in scoli, cruzimea fata de animale nu poate fi stopata sau, in prima faza, diminuata, decat de frica. Cine nu iubeste animalele macar sa nu le faca rau. La sfarsitul anului trecut, cele doua Camere parlamentare au adoptat proiectul de Lege privind protectia animalelor, prevenirea cruzimii fata de animale si infiintarea politiei animalelor. Legea asteapta promulgarea.