Gabriel ANDREESCU 

Biserica Ortodoxa Rusa a calificat decizia drept o interventie brutala in spatiul canonic rus. Amintesc ca Mitropolia Basarabiei, legata de Patriarhia Romana, a fost infiintata de drept in anul 2003, in urma deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Aceasta sanctionase, in 2002, nerecunoasterea de catre statul moldovean a Mitropoliei. Daca ar fi fost doar o disputa canonica, tema ar fi putut ramane in dezbaterea celor doua biserici. Nu era doar atat, iar Vladimir Voronin a calificat situatia drept "agresiune" la adresa Moldovei: "Referitor la problema Mitropoliei Basarabiei si ceea ce se intampla in jurul Bisericii noastre ortodoxe moldovenesti, e clar ca acesta este tot un pas si o agresiune din partea Romaniei asupra R. Moldova. (...) La noi, conform Constitutiei, Biserica este separata de stat. In Romania este invers (...). Pe noi ne intereseaza foarte mult, de exemplu, cum vor proceda preotii, cetateni ai R. Moldova, care sunt platiti de Romania". Concluzia presedintelui? Moldova se gandeste la rediscutarea deciziei CEDO privind inregistrarea Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei s-a bucurat, cum era firesc, de sustinerea institutiilor Consiliului Europei si in privinta proprietatilor ei, ca Biserica succesoare, si in privinta aplicarii incomplete, de catre guvern, a deciziei Curtii Europene. Chisinaul nu avea nici o sansa atunci cand se lupta impotriva exercitiului deplin al libertatii religioase. De aceasta data insa, contestatia presedintelui Voronin are o alta greutate. Intr-adevar, el nu mai pune in discutie dreptul ortodocsilor din Basarabia de a se afilia unei institutii religioase din afara tarii. Ci reclama faptul ca in Romania, BOR, care are autoritate asupra Mitropoliei Basarabiei, nu e despartita de stat. Argumentul? Salariile preotilor sunt platite de la bugetul public. Ca urmare, preotii basarabeni vor fi sustinuti cu bani din afara granitelor. Ceea ar fi echivalent, in opinia presedintelui, cu interventia Romaniei in problemele interne ale Republicii Moldova prin intermediul BOR. Guvernul roman ar putea sa protesteze impotriva ideii ca platind salariile preotilor basarabeni intervine in treburile interne ale Moldovei. Numai ca, intr-un asemenea caz, Chisinaul i-ar putea pune in fata chiar propriile teze. In momentul cand la Budapesta a fost adoptata Legea privind statutul maghiarilor de pretutindeni, Guvernul de la Bucuresti a condamnat vocal "interventia Ungariei in afacerile interne ale Romaniei". Printre altele, a cerut Comisiei de la Venetia sa faca o analiza a Legii in acest sens. Comisia a confirmat argumentele autoritatilor romane, sustinand ca asistenta ce se poate oferi minoritatilor de catre statele-inrudite poate fi de ordin cultural si educational. Dar ar fi inacceptabila acordarea, pentru minoritari, a unei asistente economice impotriva vointei statului in cauza. Or, argumentele de atunci ce ii priveau pe maghiari se aplica ad litteram in cazul finantarii preotilor din Mitropolia Basarabiei. Situatia demonstreaza, mai general, ca strategia autoritatilor de la Bucuresti de a face din BOR un avanpost politic, nu doar acasa, ci si in lume - si nu e doar cazul Moldovei - se va dovedi, in timp, perdanta.