Miruna MUNTEANU 

Acuzatia s-a dovedit pe cat de abjecta, pe atat de absurda. Doamna Parvulescu lucreaza in acelasi loc de vreo 15 ani, supravietuind mai multor schimbari de putere. L-a prins si pe Stolojan prim-ministru. Era tot acolo cand Asociatia Pro Democratia, condusa de sotul ei, dadea dureri de cap Cabinetului Nastase. Nici Traian Basescu nu a parut sa se indoiasca de obiectivitatea respectatului analist pana cand acesta nu a devenit incomod pentru retorica prezidentiala. Cu ce a "gresit" Cristian Parvulescu? S-a incapatanat sa-si promoveze proiectul de uninominal chiar si dupa ce liderul de la Cotroceni se "sucise". In loc sa urmeze exemplul PD-ului, care a renegat in corpore un text pe care, cu putina vreme inainte, il aproba frenetic, liderul Pro Democratia a continuat sa-si sustina punctul de vedere. Or, Basescu nu tolereaza puncte de vedere diferite de ale sale. Le considera un afront personal. El vrea unanimitati si adeziuni neconditionate. Pretinde unitate de monolit si disciplina de fier nu numai de la sustinatorii sai din viata politica. Aceeasi obedienta penibila o asteapta, iata, si din partea "societatii civile". "Prietenii" sai nu isi pot permite luxul opiniilor separate. Nu conteaza daca, pana atunci, i-au ridicat de zeci de ori mingea la fileu. E suficient sa nu percuteze prompt o singura data! Aviz amatorilor de calatorii in avionul prezidential. Favorurile Cotroceniului presupun obedienta totala. Basescu nu suporta nuantele, distantarile, contrazicerile. Nu-l intereseaza vocile independente, ci doar porta-vocile propriului sau discurs. Cine misca-n front isi atrage mania lui "Zeus" (cum e alintat seful statului de lingaii democrato-liberalo-populari, recent reuniti sub sigla trandafirului socialist). Fulgerele Olimpului prezidential pot lovi oricand, pe oricine. Fara scrupule. Nu exista reputatie care sa nu poata fi terfelita. Daca n-are la indemana vreun dosar profesionist mostenit de la Secu sau fabricat recent in atelierele DNA, Basescu nu se sfieste sa recurga la atacuri murdare si insinuari abjecte. In cazul Parvulescu, presedintele nu are nici macar scuza nervilor tensionati. Liderul Pro Democratia nu-l hartuise prin vreun supermarket. Nici macar nu-i intorsese vorba in vreun talk-show televizat. Nu avem de-a face cu o replica deplasata scapata in focul unei discutii aprinse. Ci cu o tentativa deliberata de a demola reputatia unui om. O decizie luata cu sange rece, in ciuda tonului isteric al interventiei. Laturi in loc de argumente. O tactica obisnuita in jocul politic romanesc. Cristian Parvulescu nu este, insa, un politician. Este o voce credibila a societatii civile. Una dintre putinele voci echilibrate, calme, consecvente. Si, se vede treaba, cu un trecut curat ca lacrima, de vreme ce presedintele nu a gasit impotriva lui alta munitie decat locul de munca al sotiei. Basescu il considera, acum, un adversar. Ceea ce demonstreaza cat de departe impinge liderul de la Cotroceni filosofia lui "cine nu-i cu mine e impotriva mea".