Parchetul General ascunde de doi ani un dosar de sex si trafic cu minore in care sunt implicati sase ofiteri de politie, doi procurori, trei comisari ai Garzii Financiare Ilfov si un functionar de la Autoritatea pentru Straini. Oamenii legii au fost depistati frecventand Restaurantul "Shanghai" din Capitala, in care functiona un bordel clandestin, camuflat sub titulatura "salon de masaj". La fata locului au fost identificati si cativa procurori bucuresteni, ale caror nume, in mod inexplicabil, nu apar in dosar. Prezenta anchetatorilor la bordel a fost filmata, in direct, in noiembrie 2005, cand echipele de mascati ale Brigazii Crimei Organizate, ajutate de SRI si Jandarmerie au efectuat noua descinderi la "punctele de lucru" ale retelei de proxeneti chinezi. Minore romanece cu varste intre 14 si 17 ani, sechestrate si exploatate de proxenetii chinezi, erau fortate sa practice sex oral, sub denumirea de "masaj erotic", cu diversi clienti. Daca se impotriveau, ele erau batute crunt. Fetele abuzate sexual i-au recunoscut pe oamenii legii dupa plansele foto puse in fata de procurorii DIICOT. Gruparea criminala se ocupa si cu traficul de imigranti. Martorii au declarat ca ofiteri de la Sectia 11 Politie primeau sume intre 10.000 - 15.000 de euro pentru a nu-i mai verifica pe chinezii care nu aveau forme legale pentru Romania. Proxenetii asiatici, dar si complicii lor romani, au fost condamnati la ani grei de inchisoare pentru trafic de persoane. Partea de dosar cu oamenii legii a fost insa musamalizata la nivelul DIICOT Structura Centrala. Proxeneti chinezi, minore romance Serviciul Roman de Informatii, impreuna cu politisti de la Directia Generala de Crima Organizata si Politia de Frontiera au identificat in 2004 - 2005 un grup de crima organizata transfrontaliera specializat pe infractiuni de proxenetism cu minori si trafic cu imigranti. Concret, o grupare de infractori chinezi, sprijinita de cativa complici romani, a pus pe roate o retea de trafic de persoane (fete si imigranti) racoland cu predilectie tinere cu varste intre 14 - 17 ani, provenite din diferite judete ale tarii, din familii sarace si cu educatie limitata. Fetele erau ademenite sub promisiunea ca vor lucra la un salon de masaj, dupa care erau sechestrate si fortate sa practice prostitutia cu diferiti clienti. Cartierul general al gruparii era situat la "Restaurantul Shanghai" din strada bucuresteana Ion Minulescu, unde erau niste asa-zise saloane de masaj. Bordelurile clandestine functionau insa si la locuintele unora dintre membrii gruparii criminale. In seara zilei de 30 noiembrie 2005, trupe ale DGCCOA, IGPF, SRI si Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei au efectuat noua descinderi la sediile retelei. Actiunile au fost filmate "live" si au scos la iveala faptul ca in respectivele locatii au fost gasite minore sechestrate, pistoale cu amortizor si corpuri delicte ale activitatii infractionale. Au fost depistati si cativa politisti si procurori care nu si-au putut justifica prezenta lor in "saloanele de masaj", altfel decat ca se aflau acolo in calitate de clienti. Casetele video cu descinderile au fost predate procurorilor DIICOT Structura Centrala (Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate si Terorism din Parchetul Inaltei Curti). Batute de clienti, inchise in custi Anchetatorii DIICOT au retinut ca in perioada 2004 - 2005, proxenetii chinezi (Zhang Jian Jun si Zeng Zhi Ping) si complicii romani (Danut Bud, Ion Stanescu, Irina Cureleac) - cu totii arestati - au racolat mai multe tinere, minore, cu educatie deficitara si, sub pretextul oferirii de locuri de munca, le cazau, le sechestrau si apoi le exploatau sexual in saloanele de masaj din incinta Restaurantului "Shanghai" din Bucuresti. Devenite captive, fetele nu puteau fugi, intrucat in afara orelor in care erau "scoase la produs" erau tinute in camere cu gratii la ferestre si usi metalice. Uneori erau batute de clientii mai violenti. Cu privire la traficul de imigranti, s-a retinut ca inculpatii se foloseau de documente false ale unor societati comerciale pentru a invita "la munca" sau in "interes de afaceri" o serie de cetateni chinezi. Dupa o scurta perioada de la intrarea in tara, chinezii treceau fraudulos frontierele Romaniei, spre tari din spatiul UE, in special Grecia si Italia. Pentru fiecare imigrant ilegal se percepeau sume intre 5000 si 7500 euro. Inculpatii au fost condamnati de Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, la pedepse cu inchisoarea, pentru infractiunea de trafic de persoane, cauza aflandu-se in prezent in faza de recurs la Inalta Curte. Scosi din dosar la disjungere Trimiterea in judecata a fost facuta prin Rechizitoriul nr. 719 din 22 mai 2006 al DIICOT, semnat de procurorul Olga Vranceanu. A intervenit insa si o disjungere in acest dosar privitoare la o serie de politisti, comisari ai Garzii Financiare si alti functionari care au sprijinit grupul criminal organizat, ca urmare a unor acte de coruptie si servicii facute. Este vorba despre oameni ai legii care au fost indicati de martori ca frecventand "saloanele de masaj" sau aflandu-se in relatii dubioase cu infractorii. Din pacate insa, in partea de dosar disjunsa nu s-a facut nimic in directia tragerii la raspundere a oamenilor legii care au favorizat gruparea criminala, si despre care exista numeroase marturii incriminatorii, atat din partea fetelor obligate sa se prostitueze, cat si din partea unor martori sub acoperire si chiar a celor trimisi in judecata. Conform marturiilor existente la dosarul cauzei, Zhang Jian Jun avea prietenii stranse cu ofiteri de politie (majoritari de la Sectia 11 din Capitala), Garda Financiara, Autoritatea pentru Straini, Primaria Sector 3, SANEPID si Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. Fara sustinerea functionarilor acestor institutii, este evident ca bordelul clandestin din Restaurantul "Shanghai" nu putea functiona nici o zi. Tarifele bordelului si clientii cu cascheta Politistii de la Sectia 11 verificau frecvent vizele cetatenilor chinezi care migrau ilegal prin intermediul gruparii chinezesti, iar pentru ca raziile acestora sa nu mai deranjeze se plateau, conform marturisirilor, intre 10.000 si 15.000 euro. Tarifele practicate la "salonul de masaj" erau: 600.000 ROL - masajul clasic; 800.000 ROL - masajul TAO; 1.000.000 ROL - masajul erotic (sex oral), din care fetele nu primeau mai nimic, 60% din venituri revenind celor care "vindeau" minorele. Din numeroasele declaratii evidentiate in rechizitoriu, care enumera identitatile celor care frecventau Restaurantul "Shanghai", locatiile gruparii, ori care se aflau in legaturi cu traficantii chinezi, reies numele urmatorilor ofiteri de politie: - Ion Craiu (de la Sectia 11 Politie); - Dan Vuica; - Cristi Nita; - Gheorghe Miclea; - Gabriel Predoiu; - Mihai Sorin Brandus; Mai sunt indicati si urmatorii comisari ai Garzii Financiare: - Cezar George Cioclea; - Alexandru Eduard Zama; - Stefan Aurelian Marinache; A fost nominalizat, totodata, si numele lui Adrian Iulian Baras, zis "Taranu'", indicat de martori ca lucrand la Autoritatea pentru Straini. Multe din identificarile persoanelor au fost facute cu ajutorul planselor foto puse in fata martorilor de catre procurorii DIICOT. Politia si Garda Financiara se ascund Reprezentantii Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti au refuzat sa ne ofere informatii despre politistii care fac obiectul cercetarilor in aces caz. Ziarul ZIUA a solicitat oficial purtatorului de cuvant al MIRA sa ne precizeze unde isi desfasoara activitatea cei sase ofiteri de politie care apar in rechizitoriul nr. 719 din 22 mai 2006 al DIICOT. Potrivit Biroului de Informare si Relatii Publice al DGPMB, "conform art. 12, litera d din Legea 544/2001, datele cu caracter personal sunt exceptate de la liberul acces al cetatenilor. De asemenea, potrivit aceluiasi articol, litera e, sunt exceptate de la liberul acces si informatiile privind procedura in timpul anchetei penale". Adoptand aceasta pozitie, subordonatii ministrului Cristian David incearca sa ascunda faptele comise de niste politisti acuzati de sprijinirea unui grup criminal organizat. Nici din partea Garzii Financiare nu am primit un raspuns oficial la cererea noastra. Am solicitat Directiei de Comunicare, Relatii Publice si Mass-Media din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (Garda Financiara se subordoneaza ANAF - n.r.) sa ne comunice ce functii ocupa cei trei comisari ai Garzii Financiare. Din datele noastre, Cezar George Cioclea este comisar la Ilfov, iar Alexandru Eduard Zama este angajat la Comisariatul Regional Bucuresti. In ciuda promisiunilor facute de Andrei Stefan, seful Serviciului Comunicare Externa din ANAF, nu am primit nici un raspuns. Procurorii i-au acoperit pe procurori Sursele avizate care ne-au semnalat acest caz ne-au informat ca la momentul descinderilor din noiembrie 2005 au fost identificati si cativa procurori din Capitala, care nu au putut justifica prezenta lor la "saloanele de masaj". Aceleasi surse ne-au indicat faptul ca respectivii procurori ar fi din Parchetul Tribunalului Bucuresti - Parchetul Judecatoriei Sector 4 si ca apar pe casetele video depuse la dosarul de la DIICOT. Nu ar fi exclus ca unul dintre respectivii procurori sa fi lucrat in 2005 la structura inferioara a DIICOT, de la nivelul Capitalei. Din pacate insa, procurorii DIICOT de la Structura Centrala nu au vrut sa mearga mai departe pe disjungerea facuta, pentru a-i trage la raspundere pe oamenii legii depistati la saloanele de masaj, dosarul zacand pana azi in nelucrare, in mod nejustificat, desi martorii si-au facut datoria si au dat nume si fapte. Pentru a afla stadiul cercetarilor din dosarul disjuns, ne-am adresat Biroului de Presa al Parchetului Inaltei Curti, dupa ce oficialii acestui parchet (procurorul general Laura Kovesi (foto) si consilieri ai acestuia) au refuzat luni in sir sa ne puna la dispozitie disjungerea din dosarul mama, in care sunt nominalizati oamenii legii fata de care se "continua" cercetarile. Protejat din ratiuni superioare Initial ni s-a invocat - in mod fals - ca asemenea informatii ar afecta "bunul mers" al anchetei. Apoi ni s-a recunoscut verbal ca ar fi vorba de "un procuror de la Tribunalul Capitalei" al carui nume nu ne poate fi spus inca din "ratiuni superioare". Dupa ce am insistat cu argumentul ca dupa doi ani de la descinderi nu mai poate fi pusa nici o ancheta in pericol, ci poate doar pielea procurorului DIICOT care musamalizeaza dosarul, ni s-a oferit urmatorul raspuns scris: "In dosarul ce a fost disjuns nu au rezultat date sau indicii despre implicarea vreunui magistrat in comiterea de fapte de crima organizata ce ar fi putut atrage competenta DIICOT". Dar ca au frecventat "saloanele de masaj"? Fapte care nu constituie neaparat infractiuni de competenta DIICOT? Nu ni s-a mai spus nimic in aceasta privinta. De fapt, Parchetul Inaltei Curti a refuzat sa ne comunice numele politistilior si comisarilor Garzii Financiare fata de care s-a facut disjungerea (pe care noi le-am aflat din dosarul penal aflat pe rolul Inaltei Curti), in pofida faptului ca astfel de informatii sunt de interes public. Faptul dovedeste ca sunt multe de ascuns in acest caz, in care indiferent daca au comis sau nu fapte penale, orice procuror, politist sau comisar al Garzii Financiare depistat la "Saloanele de masaj" trebuia exclus imediat din profesie.

Pagina realizata de Razvan SAVALIUC si Doru DRAGOMIR