ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile in articolul "Prima de muraturi" faptul ca mininistrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, se afla in atentia Directiei Nationale Anticoruptie pentru ilegalitatea unor achizitii publice facute an de an cu pretextul promovarii imaginii Romaniei. Peste 22 de miliarde de lei vechi de la bugetul de stat au fost cheltuite in 2005 de apropiatii lui Iorgulescu pentru 10.000 de pachete destinate, chipurile, personalului diplomatic din Uniunea Europeana cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei. Raportul Curtii de Conturi ajunge la DNA Dupa dezvaluirea din ZIUA, ministrul a negat faptul ca se afla in atentia DNA si a precizat ca acuzatiile care i se aduc de catre cei trei denuntatori - Florin Chilian, Marius Marian Solea si George Mihalcea - si care au fost prezentate de ziarul nostru sunt "tendentioase" si "de rea-credinta". Cu toate acestea, surse oficiale citate de Mediafax, au confirmat ca procurorii DNA fac investigatii cu privire la aceasta achizitie facuta de conducerea MCC, sesizarea celor trei denuntatori constituindu-se intr-un dosar aflat in faza de acte premergatoare inceperii urmaririi penale. Mai mult, ZIUA a aflat ca anchetatorii anticoruptie au cerut oficial Raportul Curtii de Conturi despre acest caz. In numarul de azi, vom dezvalui alte matrapazlacuri ale conducerii Ministerului Culturii si Cultelor. De aceasta data ele sunt legate de achizitiile de arta din 2007. Achizitii stahanoviste Ministerul Culturii si Cultelor a dat-o in bara si cu achizitiile pentru arta plastica. Dupa sase ani de la precedentele achizitii, la fel de netransparente si controversate, ministerul condus de liberalul Adrian Iorgulescu a scos din joc mediul privat, mai precis pe galeristi si colectionari, organizand, astfel, o achizitie stahanovista cu mii de dosare in care nimeni dintre cei pusi sa aleaga n-a vazut in realitate vreo lucrare, decat fotografiile acestora. Desi a fost atentionat asupra lipsei de transparenta in care s-a desfasurat achizitia operelor de arta, lui Iorgulescu putin i-a pasat, lasand prin lipsa totala de atitudine si interventie loc la abuzuri incredibile pentru o Romanie intrata in Uniunea Europeana. 66 de artisti, curatori si galeristi, printre care Dan Perjovschi, Dan Popescu, Matei Caltia, Dumitru Gorzo, Gili Mocanu, Vlad Nanca, Liviana Dan, Mihai Zgondoiu si Nicu Ilfoveanu, au solicitat, la inceputul lunii noiembrie, Ministerului Culturii si Cultelor, printr-o scrisoare deschisa, oprirea sesiunii de achizitii de lucrari de arta pentru Muzeul National de Arta Contemporana. Semnatarii scrisorii au dorit sa scoata in evidenta faptul ca sistemul prin care sunt facute achizitiile e unul prost gandit, ineficient, discriminatoriu si contrar oricaror cutume europene. Cei 66 au dezvaluit opiniei publice "un fapt intolerabil pentru o institutie ca MCC care ar trebui sa actioneze in conditii de inalta transparenta, anume faptul ca nicaieri nu sunt anuntate public identitatea si numarul expertilor care vor face selectia lucrarilor. Credem ca este intolerabil sa fim in situatia de a nu sti nimic in legatura cu identitatea Comisiei, pana in ultima zi inainte de termenul limita pentru depunerea dosarelor". Ordin discriminatoriu Actualul Ordin al Ministrului in privinta achizitiei de arta plastica este discriminatoriu fata de lucrarile care fac subiectul unui contract de exclusivitate cu galerii sau fata de lucrari care apartin unor colectionari sau fundatii si care sunt disponibile pentru vanzare. Cei 66 au cerut MCC ca sistemul de evaluare si de achizitie sa apartina unor curatori angajati ai Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC) si nu MCC. Achizitiile trebuie sa fie, in opinia artistilor, "o practica transparenta, frecventa si asumata a muzeului si nu un ajutor social mascat din partea statului pentru artisti". Pentru acest lucru, muzeelor ar trebui sa li se ofere un buget anual de achizitii si libertatea de a-l folosi in functie de criteriile specifice fiecarei institutii. In finalul scrisorii adresate lui Adrian Iorgulescu, semnatarii au cerut eliminarea discrepantelor legate de achizitia operelor de arta in 2007. Mai mult, ei i-au solicitat ministrului Culturii "oprirea actualei sesiuni de achizitii si a cheltuirii inutile a 500.000 de euro", precum si initierea unei dezbateri publice care sa ia in considerare disfunctiile inregistrate in acest an la achizitiile de arta. Protestul s-a concretizat din partea artistilor semnatari prin refuzul de a participa la sesiunea de achizitii pe care MCC a finalizat-o cu cantec. Auto-achizitii Cei 66 nu au primit in buna traditie a ministerului condus de Adrian Iorgulescu nici un raspuns. Scrisoarea artistilor a fost tratata cu dispret si, in urma ei, MCC a continuat sa socheze prin deciziile sale si mai mult lumea artistica de la noi. Trei jurati ai Comisiei pentru achizitii, Dan Palade, Radu Solovastru si Dan Covataru, au fost achizitionati de Comisia din care faceau parte. Lui Dan Palade i s-au cumparat nu mai putin de patru lucrari, in timp ce unor nume de referinta din arta romaneasca, precum Sorin Ilfoveanu, Wanda Sachelarie, Marin Gherasim, Paul Gherasim sau Florin Ciubotaru, nu le-au fost achizitionate decat o singura lucrare. Ca sa nu mai vorbim de nume la fel de importante care nu au beneficiat de nici o achizitie. Sistem de achizitie depasit Unul dintre juratii Comisiei de achizitie, Mihai Oroveanu, crede ca scoaterea din joc a galeristilor si colectionarilor de arta dovedeste cat de subred e sistemul de finantare al MCC pentru operele de arta. Directorul general al Muzeului National de Arta Contemporana, Mihai Oroveanu (foto), ne-a marturisit ca in traditia juriilor de arta plastica de la noi exista regula nescrisa ca juratilor sa li se achizitioneze operele. Prin urmare, cei trei jurati, Radu Solovastru, Dan Covataru si Dan Palade, ar fi, in viziunea lui Oroveanu, absolviti de invinuirile ca au fost si jucatori si judecatori. Directorul MNAC ne-a mai spus ca proprietarul colectiei achizitionate e MCC si ca au fost propuse spre selectie Comisiei peste 3578 de dosare din partea a 552 de artisti. Unele lucrari au fost achizitionate sub pretul pietei, altora chiar Comisia le-a stabilit o cota de piata. Preturile acestora au variat intre 300 si 14.000 de euro (pentru un bronz). Oroveanu considera ca actualul sistem de achizitie de arta e depasit si scoate din joc mecanismele private, galeristii si colectionarii, adica exact pe cei care sunt profesionistii domeniului, cei care investesc in artisti si ii promoveaza. Oroveanu a primit promisiunea de la MCC ca urmatoarea achizitie de arta sa-i includa pe galeristi si colectionari, astfel incat sa ajunga in posibilitatea reala de a alege lucrari din galerii care sa rezoneze cu specificul colectiilor MNAR. Sistemul pe baza de dosar a functionat la recenta achizitie a MCC. Juratii au ales din 3000 de fotografii ale operelor fara sa le vada cum sunt ele in realitate. Lucrarile achizitionate sunt proprietatea MCC si ele pot ajunge, cum au fost asemenea cazuri, la Pichetul de graniceri de la Oradea ori in alte institutii ale statului. "Complet neprofesionist" Pe pagina de Internet a MCC, Dan Popescu (foto), proprietarul galeriei H'Art, primul dintre semnatarii scrisorii de protest adresata lui Adrian Iorgulescu, figureaza printre juratii Comisiei. Contactat de ZIUA, Popescu ne-a spus ca n-a primit niciodata un document oficial al MCC pentru a participa la juriu, ci doar un telefon. Galeristul intentioneaza sa atace in justitie MCC daca nu va fi scos din componenta Comisiei de achizitie difuzata pe Internet. "Parerea mea si a inca 65 de artisti, curatori si galeristi care au semnat scrisoarea de protest ramane neschimbata. Aceasta sesiune de achizitii s-a facut complet neprofesionist. Au fost de fapt niste achizitii de arta care nu tin seama de nici un criteriu specific unei achizitii publice. Comisia nu a fost anuntata inaintea depunerii dosarelor, iar pe site-ul MCC sunt inca trecuti unii membri ca facand parte din comisie, desi au declinat invitatia. Selectia s-a facut cerandu-li-se artistilor sa depuna dosare cu niste imagini ale unor lucrari in loc ca MNAC sa i se ofere posibilitatea de a merge direct la lucrari. Nici o colectie credibila nu procedeaza asa. Statutul colectiei nu era clar definit. Cui apartineau aceste lucrari, MCC sau MNAC? In orice societate bine organizata, muzeele au un buget anual de achizitii pe care si-l administreaza dupa cum cred specialistii muzeului, fara vreo intruziune din partea statului. De asemenea, este absolut incredibil cum in 2007, in Romania, parte a Comunitatii Europene, mediul privat este exclus din start de catre stat in ceea ce priveste achizitiile de arta. Am fost siderat sa aud ca domnul ministru liberal Iorgulescu justifica aceasta excludere prin faptul ca a dorit sa impulsioneze arta vie, contemporana. In unele tari europene, statul nu face achizitii decat prin galerii, pentru ca mediul privat este acela care stabileste cota artistului. Motivul pentru care nu sunt facute publice preturile de achizitie ale lucrarilor este de fapt urmatorul: ambele institutii (MNAC si MCC) stiu ca ele nu aveau absolut nici o competenta sa stabileasca un pret. Nu in ultimul rand, faptul ca trei dintre membrii comisiei si-au luat lucrari este absolut hilar si nu poate fi justificat invocand nici o traditie", ne-a declarat Dan Popescu. Confidentialitate pe bani publici MCC a refuzat si la solicitarea ZIUA, dar si a altor ziaristi, sa ofere informatii despre valorile nominale pentru achizitiile facute celor 140 de artisti, cat a hotarat Comisia recent. Explicatiile MCC sunt cusute cu ata alba din moment ce au fost cheltuiti bani publici. Contribuabilul trebuie sa stie cum si cat s-a cheltuit din cei 500.000 de euro destinati pentru cele 197 de picturi, desene, fotografii, obiecte de arta si filme achizitionate de MCC pentru Muzeul National de Arta Contemporana. "Sumele sunt confidentiale. In unele cazuri, s-a negociat cu artistii, pentru ca daca am fi achizitionat tot ce voia muzeul, s-ar fi depasit suma. Nu am vrut sa incurajam invidia intre artisti, nu ar fi fost un climat foarte favorabil. Exista artisti care au o cota, nu vand o opera sub 10.000 de euro, dar care, de data aceasta, au acceptat sa reduca pretul doar pentru a avea o opera in patrimoniul MNAC. Ei nu au dorit sa se stie ca au redus pretul pentru a nu le scadea preturile pe piata libera", a explicat Virgil Nitulescu la conferinta de presa a MCC. "Faptul ca unii membri ai juriului si-au votat propriile lucrari e regretabil. In regulamentul de achizitie al MNAC trebuia sa fi existat un articol special prin care era interzisa participarea membrilor juriului cu lucrari spre a fi achizitionate. Era decent. Mai grav este ca dumnealor nu s-au autosesizat. Au profitat de conjunctura. E ca si cum si-au acordat premiu, un lucru destul de frecvent pe la noi", ne-a marturisit artistul plastic Ciprian Ciuclea. MCC recunoaste cu jumatate de gura MCC, prin consilierul Tudorel Urian, ne-a trimis 14 precizari la cele opt intrebari puse de ZIUA lui Adrian Iorgulescu despre achizitiile de arta. "Suntem cu totii de acord ca programul de achizitii nu este infailibil, ca mai sunt elemente de ameliorat si suntem convinsi ca, pana la viitoarea sesiune de achizitii, intregul mecanism va fi perfectionat. (...) Sumele cu care au fost achizitionate lucrarile nu au fost facute publice la solicitarea expresa a artistilor care doresc sa-si protejeze cota si pentru evitarea instaurarii unui climat tensionat intre ei (unii au dat lucrari sub valoarea de piata, din dorinta de a fi prezenti in colectia MNAC, s-ar fi iscat discutii de tipul, de ce ala a luat atat si celalalt numai atat etc.). Este o practica generalizata in lumea artei si toate muzeele si galeriile lumii tin cont de ea. Reversul acestei situatii sunt licitatiile publice, unde este anuntat pretul, dar este protejata identitatea cumparatorului. Va dati seama ca daca un artist cu o anumita cota cedeaza MNAC o lucrare la un pret mai mic, cota acestuia pe piata de arta ar putea, la randul ei, sa scada. De aceea, ar fi cel putin unfair din partea MCC sa afiseze preturile de achizitie pentru fiecare tablou", a declarat consilierul lui Iorgulescu. Discriminati pozitiv MCC are in vedere, in conditiile existentei unei piete libere si a descentralizarii bugetelor de achizitii, "ca muzeele sa trateze direct cu artistii, reprezentantii lor (galeristii) si colectionarii", a precizat Urian. "Achizitia lucrarilor unor membri ai comisiei are urmatoarea explicatie: Dat fiind caracterul ocazional al acestei achizitii ar fi fost discriminatoriu ca membrii juriului sa fie obligati sa nu ofere lucrari spre achizitie. Ca in orice situatie de acest fel, in orice juriu, respectivii au iesit din sala cand s-au discutat lucrarile lor. Lucrarile au fost discutate, selectionate, evaluate si supuse votului Comisiei. Nici una nu a avut alt tratament. In procedurile ultimilor 80 de ani, in conditiile jurizarilor de orice fel, aceasta practica este larg acceptata. (...) Excluderea galeristilor si colectionarilor din programul de achizitii este, cu adevarat, regretabila, dar a fost strict conjuncturala, fiind, de altfel, sugerata de Uniunea Artistilor Plastici", ne-a scris consilierul Urian.

Pagina realizata de Dan Mircea CIPARIU