Curtea Constitutionala a publicat ieri motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea Comisiei de la Cotroceni. Membrii Curtii sustin, in principiu, ca prevederile din Legea privind raspunderea ministeriala si Ordonanta de Urgenta prin care Guvernul a modificat aceasta Lege restrang pana la anihilare dreptul presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Curtea constata ca prevederile constitutionale instituie neconditionat dreptul Camerei Deputatilor, Senatului si presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. In consecinta, atat cele doua Camere ale Parlamentului, cat si presedintele Romaniei au libertatea de a stabili, fara alta reglementare exterioara, aplicand direct Constitutia, modul de exercitare a acestui drept. "Cerand urmarirea penala a unor membri ai Guvernului sau refuzand sa dea curs unei sesizari in acest sens, Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei isi asuma raspunderea politica pentru temeinicia deciziei lor", spun judecatorii Curtii. Pentru aceleasi considerente Curtea Constitutionala urmeaza sa constate neconstitutionalitatea Ordonantei de Urgenta invocate, care modifica Legea raspunderii ministeriale intr-un sens si mai restrictiv. "Textul modificat prin Ordonanta inlatura posibilitatea ca presedintele Romaniei sa fie sesizat si de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si, deosebit de conditiile cuprinse in textul anterior, instituie si conditia ca "daca sesizarea este facuta de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta il va informa concomitent si pe primul-ministru". Curtea retine si faptul ca numirea celor cinci judecatori in Comisia de la Cotroceni care, asa cum s-a aratat mai sus, are rolul de a intocmi - in urma verificarilor efectuate printr-o procedura de natura jurisdictionala - raportul catre presedinte, incalca unele principii constitutionale, prin convingerea indusa in opinia publica si organelor judiciare care ar urma sa judece faptele penale imputate unui ministru, ca acesta este vinovat. Totodata, dispozitiile din Ordonanta analizate contravin si altor prevederi din Constitutie prin reglementarea de atributii si proceduri privind CSM, care, asemenea celorlalte institutii ale autoritatilor judecatoresti, face parte din categoria institutiilor fundamentale ale statului, mai specifica judecatorii Curtii.

Anca HRIBAN