Agim Ceku, fostul lider al gherilei teroriste UCK, in prezent premier in Kosovo, a sugerat ca proclamarea independentei provinciei este amanata pentru inceputul anului viitor. In acest timp, Comisia Europeana le-a cerut statelor UE unitate in acest sens, relateaza publicatia electronica EUObserver. "Si razboiul este o masura legala pentru a apara interesele de stat, atunci cand altele nu functioneaza", a declarat ieri Alexander Simic, unul dintre consilierii premierului sarb Vojislav Kostunica. Cu mai putin de o saptamana inainte de termenul-limita impus de ONU sarbilor si albanezilor pentru a gasi o solutie in privinta viitorului statut al provinciei Kosovo, Agim Ceku a precizat: "Nu suntem dispusi sa acceptam o continuare a discutiilor sau o amanare a proclamarii", transmite Mediafax. El a adaugat ca aceasta masura este prevazuta la scurt timp dupa 10 decembrie, iar la Bruxelles este preconizata pentru ianuarie sau februarie. Potrivit diplomatilor, chiar oficialii Comisiei Europene le-au cerut neoficial statelor membre sa depuna toate eforturile diplomatice pentru a-i convinge pe albanezii din Kosovo sa amane proclamarea independentei cel putin dupa alegerile prezidentiale din Serbia, programate pentru 20 ianuarie si 3 februarie. Potrivit unuia dintre scenarii, daca Pristina accepta un astfel de plan, va putea sa anunte independenta ca rezultat al "coordonarii" cu comunitatea internationala, in pofida lipsei unui acord formal al Consiliului de Securitate al ONU. Unitatea UE insa nu poate fi garantata. Spre exemplu, din motive ce tin de integritatea nationala, Spania si Romania sunt criticii cei mai vehementi ai proclamarii independentei fara acordul ONU, ca si, mai nou, Slovacia, unde exista de asemenea o minoritate cu pretentii de autonomie. Dupa cum publica cotidianul Politika de la Belgrad, "acele tari care se vor pronunta pentru acordarea independentei provinciei sarbe Kosovo vor face o imensa si ireparabila greseala. O autonomie largita poate fi acceptata, dar este de nepermis schimbarea granitelor Serbiei independente si suverane". Afirmatia, transmisa de Milan Petrovici, corespondentul Politika la Bucuresti, ii apartine istoricului Dinu Giurescu si a fost facuta in concluzia dezbaterii organizate de Editura ZIUA cu privire la "Geopolitica Marii Negre", unde au participat istorici, politicieni, diplomati romani si straini, precum si analisti politici si militari. Constantinescu isi recunoaste greseala din 1999 Mai multi vorbitori au acordat o atentie deosebita problemei provinciei Kosovo si Metohia, considerata drept una dintre cele mai acute si importante pentru Europa, urmata imediat de statutul Transnistriei, afirma Politika in articolul intitulat "Romani impotriva schimbarilor frontierelor Serbiei". La dezbaterea ZIUA a ajuns si fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, care, in primavara lui 1999, considera, impreuna cu consilierii sai, ca bombardarea Serbiei de catre NATO este "legitima si necesara". In cuvantul sau, profesorul Constantinescu a incercat sa-si justifice pozitia de atunci afirmand ca, in perioada respectiva, Romania purta "convorbiri importante politice, economice si financiare" cu SUA si alte cateva state occidentale "foarte binevoitoare noua". "A trebuit sa ne achitam cumva", il citeaza Politika pe Constantinescu. Acum insa, Constantinescu sustine pozitia adoptata de presedintele Traian Basescu privind suvernitatea Serbiei si afirma "ca regreta ce s-a intamplat", observand "ca totul s-a deformat in zona si ar fi nedrept si gresit ca provincia Kosovo sa se proclame independenta". Aceasta declaratie publica de regret, facuta in premiera, a fost intampinata cu aprobator de participanti. Corespondentul veteran de presa Milan Petrovici mai publica si confesiunea facuta de Constantinescu in exclusivitate pentru Politika, in care fostul presedinte recunoaste ca majoritatea romanilor nu a fost de acord cu decizia sa din 1999 si, ceva mai tarziu, a constatat ca acela a fost momentul in care a inceput "sa piarda contactul cu electoratul roman". De atunci, Constantinescu a pierdut aproape orice influenta asupra vietii politice din Romania desi incearca cu toate mijloacele sa revina pe scena publica, conchide articolul din influentul cotidian de la Belgrad. Tinand cont de interesul starnit de aceasta dezbatere, ZIUA va publica in curand transcrierea conferintei "Geopolitica Marii Negre - Axa Bucuresti-Londra-Washington si relatia cu Moscova".

Victor RONCEA