Gabriel ANDREESCU 

Sa ne inchipuim o firma privata care intra in posesia unei mari suprafete de teren si descopera ca o parte a lui este solicitata de 48 fosti proprietari. Regula spune ca nimic nu se poate intampla pe suprafata in cauza fara stingerea litigiului in justitie. Iata insa, firma face o demonstratie de forta. Initiaza pregatirea terenului pentru constructii invitand la ceremonie prefectul, primarul, seful Politiei, judecatori ai Tribunalului, slujbasi ai Autoritatii de Mediu s.a. Iar acestia vin! Situatia reprezinta o flagranta interventie a statului in favoarea uneia din partile aflate in litigiu. Evenimentul incalca o regula elementara a democratiei. Exemplul este similar pana la detaliu, dar de cu totul alta amplitudine, cu ce s-a intamplat acum o saptamana. Insusi premierul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, alti actuali si fosti demnitari s-au strans pe 29 noiembrie pentru a pune un umar la ocuparea terenului de langa Palatul Parlamentului. Acesta fusese cedat de stat pentru ca BOR sa ridice acolo Catedrala Mantuirii Neamului. Numai ca operatia a presupus anularea statutului sau "de importanta deosebita pentru securitatea nationala". Firesc, fostii proprietari care fusesera tinuti departe datorita clasificarii terenului si-au revendicat imediat proprietatile. Exista si alte probleme de legalitate analizate mai demult de asociatia Solidaritatea Libertatea pentru Constiinta. Aceasta a anuntat deja depunerea unei plangeri in justitie la prima acordare a unei autorizatii de constructie. Intr-un astfel de context, insisi conducatorii autoritatilor publice au aruncat cate un cancioc de ciment pe terenul aflat in litigiu luand implicit partea BOR. S-au invocat "viitoare" intelegeri cu proprietarii, dar astfel de alegatii sunt absolut gratuite. Pana se vor realiza, daca se vor realiza, fostii proprietari trebuie respectati in calitatea lor de parte in proces. De altfel, evenimentul de acum o saptamana nu a facut decat sa salte valoarea terenului revendicat, caci, din momentul in care liderii statutului s-au asociat cu adversarul, cei 48 de reclamanti pot merge linistiti direct la Strasbourg sa ceara daune. Nu mai e nevoie sa astepte ce spun instantele interne, caci comportamentul "la cel mai inalt nivel" contesta insasi posibilitatea unui act de justitie impartial in ce-i priveste. Punerea pietrei de temelie a Catedralei Mantuirii Neamului de catre patriarh si demnitari pe terenul in litigiu a insemnat o adevarata lovitura data ideii statului de drept. Ca si cum asocierea Catedralei cu incalcarea principiilor democratiei nu fusese pe deplin demonstrata, in timpul ceremoniei s-a produs un lucru care ne aduce aminte de uratii ani '90. Ajuns langa Palatul Parlamentului in mana cu un banner pe care scria "Catedrala ilegala", Remus Cernea, directorul executiv al Solidaritatii pentru Libertatea de Constiinta, a fost luat la intrebari de jandarmi. Acestia i-au smuls pancarta si l-au dus la sectia 17 Politie. Marius Militaru, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Bucuresti, a confirmat de altfel ca Remus Cernea a fost ridicat pentru banner-ul ce reclama ilegalitatea Catedralei. Asociatia va da in judecata statul pentru incalcarea libertatii de expresie si are toate datele sa castige macar la instanta de judecata europeana. Dincolo de astfel de detalii ramane insa asocierea Catedralei cu un simbol, acela al unei realitati incompatibile cu democratia.