Tesu SOLOMOVICI 

Conform acestui raport, Iranul a suspendat efortul industrial si stiintific pentru fabricarea armei atomice inca din anul 2003, dar aceasta arma neconventionala ar putea fi fabricata de iranieni in anii 2010-2015. Raportul contrazice politica curenta a presedintelui american George W. Bush, conform careia Iranul face eforturi considerabile pentru a se inzestra cu armament atomic, iar comunitatea internationala trebuie s-o supuna unui al treilea val de sanctiuni. Raportul american ii pune in incurcatura si pe politicienii si militarii israelieni care, ingrijorati, au facut adesea aluzii, in ultima vreme, la o interventie aviatica militara. Mass-media internationala subliniaza faptul ca Raportul celor 16 servicii secrete americane valideaza, intr-o alta forma, ceea ce AIEA (Agentia Internationala de Energie Atomica) a concluzionat in urma cu cateva saptamani: nu exista dovezi ca Iranul ar fabrica o arma nucleara. El-Baradei, directorul AIEA, are motive sa exulte: Raportul spionajului american confirma ceea ce inspectorii sai au raportat dupa fiecare inspectie efectuata in Iran: nu au fost gasite dovezi ale unor activitati de fabricare a armelor atomice. Fara indoiala ca expertii americani n-au uitat esecul informational din Irakul lui Saddam Hussein, unde toate rapoartele referitoare la armele de distrugere in masa s-au dovedit false. Mai prudenta decat odinioara, comunitatea informationala americana a controlat datele cu maxima acribie si responsabilitate. Raportul i-a fost inmanat presedintelui Bush, care nu si-a ascuns iritarea fata de acest document. El l-a sunat chiar si pe Putin, pentru a se consulta asupra Iranului. Se pare ca Statele Unite nu mai cred ca fiind urgenta si foarte necesara atacarea Iranului in cursul anului 2008. Conform unor dezvaluiri din surse guvernamentale israeliene, scrie cotidianul ebraic "Haaretz", atacarea Iranului nu va mai avea loc in cursul cadentei prezidentiale a lui Bush, care va actiona doar in directia sanctionarii Iranului de catre ONU si Consiliul de Securitate. Toate scenariile posibile au fost discutate de Bush si oamenii sai cu premierul Ehud Olmert, ministrul Apararii Ehud Olmert si ministrul de Externe Tzipi Livni, cu prilejul vizitei demnitarilor israelieni la Washington. Americanii si israelienii erau adeptii unor masuri militare radicale, in cazul esecului diplomatic. Dar serviciile speciale americane au devenit mai prudente dupa invaziile americane in Afganistan (2001) si Irak (2003). Cu toate acestea, oficialii israelieni continua sa avertizeze ca nu se poate astepta cu bratele incrucisate pana ce iranienii vor produce propria lor bomba atomica (dupa estimarile serviciilor secrete israeliene ea va deveni functionala in 2009 sau 2010). Raportul celor 16 servicii de spionaj americane, sau acea parte data publicitatii, dezvaluie ca in 2003 "proiectul nuclear militari iranian a fost "inghetat" din ordinul presedintelui Mahmoud Ahmedinejad, dar el, oricand, si in orice clipa, poate fi "dezghetat". Se pare ca presiunea americana si actiunile internationale de sanctionare a Iranului au influentat conducerea politica si militara de la Teheran. Care inainteaza cu pasi mari pe calea dezvoltarii atomice a tarii, lasand deocamdata pe un plan secund fabricarea bombei atomice. "Nucleul atomic in slujba pacii si ecomomiei" - este noul slogan al propagandei iraniene. Acumularea insa de cunostinte stiintifice, materiale nucleare si tehnologie sofisticata vor inlesni, la o adica, fabricarea bombei atomice. Bush, dar mai ales Olmert nu vor sa se lase inselati.