Tot mai multe voci avizate din Justitie afirma in ultima vreme ca numirea unor procurori in functii de conducere, de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, se face cu incalcarea Constitutiei. Seful statului a numit o serie de inalti procurori, incepand cu Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi (foto), in baza articolului 94, litera c) din Constitutie, care prevede printre atributiile presedintelui si faptul ca acesta "numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege". Cazul cel mai elocvent este cel al Procurorului General, Codruta Kovesi, numit in functie in baza articolului constitutional mai sus amintit, prin Decretul nr. 1122 din 02.10.2006. Dar cazurile de acest gen pot continua si cu exemple similare de la DNA (al carui sef, Daniel Marius Morar, a fost numit prin Decretul nr. 849 din 11.08.2005) sau de la DIICOT. Ilegalitatea acestor numiri este scoasa in evidenta - in mod indirect - de catre Consiliul Superior al Magistraturii, care sustine sus si tare, dar si argumentat juridic, ca magistratii nu sunt functionari publici si, mai ales, ca functiile de conducere din cadrul parchetelor nu pot fi functii publice. Or daca Presedintele Romaniei are doar dreptul de a numi "in functii publice", conform Constitutiei, rezulta ca orice decret prin care acesta numeste procurori in "functii publice", este profund neconstitutional. Un raspuns al CSM, in sensul celor exprimate, a fost furnizat la 15.11.2007 catre presedintele Sindicatului Independent al Juristilor din Romania, Pompiliu Bota - decanul Baroului Bucuresti (aripa paralela). Citam din raspunsul CSM: "Magistratii nu sunt functionari publici, deoarece functia publica si functionarul public sunt notiuni definite de art. 2, alin 1 si alin. 2 din Legea nr. 1888/1999 privind statutul functionarilor publici. Astfel, functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrativ autonome. Este lesne de observat ca intrucat Ministerul Public nu face parte dintre autoritatile administrative la care face referire textul de lege, ci este parte a autoritatii judecatoresti in conformitate cu dispozitiile art. 131 din Constitutia Romaniei, nici functiile de conducere din cadrul Parchetelor nu pot fi functii publice (...) Legiuitorul a exclus expres magistratii de la statutul functionarului public". Legi strambe Chiar daca Legea 303/2004, privind statutul magistratilor, prevede la art. 54, alin. 1, ca Procurorul General al Romaniei, seful DNA si seful DIICOT, precum si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM, reiese fara echivoc ca Legea 303/2004 contravine Constitutiei, care spune ca seful statului poate numi numai "in functii publice". Constitutia il poate acoperi pe seful statului doar in cazul numirii judecatorilor in functii, intrucat articolul 125 din legea fundamentala prevede ca "Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili". In cazul procurorilor numiti insa prin decrete prezidentiale, in baza art. 94, litera c), referitor la "functiile publice", aceste decrete pot fi atacate ca neconstitutionale. Cu consecinta nulitatii absolute a actelor efectuate de cei numiti ilegal in functie, in caz ca la Curtea Constitutionala vor fi admise aceste exceptii. Aberatiile legislative de mai sus au devenit posibile si datorita imperfectiunilor legii fundamentale, dar mai cu seama datorita faptului ca in nici o lege notiunea de magistrat nu a fost clar definita, la fel cum nu a fost lamurit nici statutul procurorului, in raport de cel al judecatorului. Decanul Baroului Bucuresti, Pompiliu Bota, ne-a informat ca va ataca la Curtea Constitutionala neconstitutionalitatea decretului de numire in functia de Procuror General al Romaniei a Codrutei Kovesi, careia i se mai reproseaza ca nu ar fi avut minimum de opt ani vechime, cerut de lege, pentru a fi numita de Traian Basescu. Codruta ilegala Si fostul secretar general al CSM, judecatorul Ion Popa, demonstreaza, in teza sa de doctorat recent publicata ca Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a fost numit ilegal in functie. Desi a fost trimisa multor institutii judiciare, lucrarea a fost ignorata de catre Ministerului Public, Presedintia Romaniei si CSM. Judecatorul Ion Popa sustine ca propulsarea procurorului cu rang de tribunal (Sibiu) Laura Codruta Kovesi, in postul de sef al Ministerului Public de catre seful statului, la propunerea Monicai Macovei, in toamna lui 2006, incalca flagrant legislatia. "Persoana ce candideaza la promovarea intr-o functie de conducere la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie trebuie sa indeplineasca in mod necesar conditia gradului corespunzator desfasurarii activitatii in acea unitate de Parchet. O interpretare contrara ar conduce la apritia unor situatii ab-absurdo-sensu, in care cel numit in functia de conducere nu ar avea dreptul, conform legii, sa functioneze la acest nivel intr-o functie de executie, dar conduce institutia", explica dr. Ion Popa in "Tratat privind profesia de magistrat in Romania". De altfel, nelegalitatea nominalizarii lui Kovesi, in toamna lui 2006, de fostul ministru Monica Macovei, a fost taxata chiar la sedinta CSM de la acea vreme de catre procurorul Sorin Stanescu, reprezentant al Asociatiei Procurorilor din Romania, dar si de Asociatia Magistratilor din Romania. Acestia au fost singurii care au invocat ilegalitatea candidaturii Codrutei Kovesi, acceptata instantaneu de presedintele Traian Basescu. Pe de alta parte, fostul secretar general al CSM atrage atentia ca seful statului incalca grav Constitutia, atunci cand revoca sefi de Parchete din functie, intrucat potrivit legii fundamentale Presedintele Romaniei are atributii numai in numirea procurorilor si judecatorilor, nu si in revocarea acestora din functii de conducere. "Caracterul de neconstitutionalitate este generat de faptul ca Presedintele Romaniei nu are abilitatea constitutionala de a revoca din functie judecatori si procurori, ci doar de a-i numi in astfel de functii. Atributia Presedintelui Romaniei, prevazuta in art. 94 litera c) din Constitutie, este doar aceea prin care numeste in functii publice, in conditiile stabilite de lege. Nici un text constitutional nu confera insa Presedintelui Romaniei dreptul de a face vreo revocare din functia publica. Doar art. 85, alin 2 din Constitutie, ii atribuie Presedintelui Romaniei dreptul de a revoca si de a numi pe unii membrii ai Guvernului, la propunerea primului ministru.

Razvan SAVALIUC, Silviu ALUPEI